Premierul ungar, Viktor Orban, şi-a susţinut vineri discursul anual despre starea naţiunii, în care l-a acuzat pe magnatul american de origine maghiară George Soroş că se amestecă în politica internă a Ungariei şi a criticat în acelaşi context Berlinul şi Bruxelles-ul pentru ideologia 'corectitudinii politice' sancţionată anul trecut la urme în SUA şi Europa, relatează agenţiile MTI şi EFE.
'Organizaţii internaţionale încearcă să intervină în politicile Ungariei, în secret şi cu bani din străinătate', a spus Orban în discursul său televizat în direct şi axat pe tema migraţiei. El a susţinut că în spatele acestor organizaţii se află George Soroş, care ar urmări, printre altele, ca 'sute de mii de refugiaţi să intre' în Ungaria.
'Susţinătorii ideilor liberale' controlează politica internaţională şi ei sunt cei care 'determină imigranţii să se îndrepte către Europa' într-un număr 'fără sfârşit', a continuat premierul ungar, făcând referire direct la Germania, la administraţia fostului preşedinte american Barack Obama şi la oficialii de rang înalt din instituţiile Uniunii Europene.
Orban a mai vorbit şi despre cetăţenii care au fost 'reduşi la tăcere de corectitudinea politică' şi au sancţionat această abordare la unele alegeri desfăşurate anul trecut.
El a menţionat aici alegerile prezidenţiale din SUA, Brexitul, căderea guvernului italian în urma unui referendum eşuat, dar şi referendumul din Ungaria privind cotele obligatorii de refugiaţi impuse în UE, referendum pe care Orban îl consideră un succes deşi nu a fost validat din cauza prezenţei la urne sub pragul legal.
Toate aceste exemple arată, spune premierul ungar, că oamenii 'hrăniţi cu forţa' cu idei utopice s-au săturat de 'îngâmfarea' unor politicieni care cred că au întotdeauna dreptate.
Conform aprecierii lui Viktor Orban, 'liniile de luptă' ale 'revoltelor' manifestate anul trecut la urne au fost clar definite: naţiunile s-au răzvrătit împotriva globaliştilor şi clasa de mijloc s-a răzvrătit împotriva liderilor politici.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, premierul ungar consideră că aceasta a devenit scena unei duble confruntări, pe de o parte între votanţi şi 'birocraţii de la Bruxelles', iar de cealaltă parte între statele suverane şi 'unionişti', aceştia din urmă fiind susţinătorii creării unei Europe federaliste. El a admis totuşi că Uniunea Europeană are în prezent o situaţie economică bună, dar s-a declarat sceptic în legătură cu evoluţia mai departe a blocului comunitar, având în vedere elementele socio-politice enunţate anterior.
În discursul privind starea naţiunii, Orban şi-a susţinut de asemenea deciziile privind ridicarea de garduri la frontierele sudice ale Ungariei pentru a opri pătrunderea refugiaţilor şi înăsprirea pedepselor pentru traficanţi şi pentru trecerea ilegală a graniţei, decizii foarte criticate însă de ONG-uri internaţionale.
Mai mulţi membri ai guvernului de la Budapesta au vorbit recent despre posibilitatea instituirii unui control sporit asupra ONG-urilor stabilite în Ungaria, mai ales a acelora finanţate din străinătate.
Premierul ungar a amintit de asemenea că a 'trimis acasă' Fondul Monetar Internaţional, a impozitat suplimentar corporaţiile multinaţionale şi că executivul pe care-l conduce a creat un sistem economic şi politic care se individualizează prin faptul că este 'adaptat nevoilor şi gusturilor' populaţiei maghiare.
În încheierea discursului privind starea naţiunii, Viktor Orban a estimat că anul 2017 va fi marcat de mai multe 'atacuri' asupra ţării sale, acestea fiind în opinia sa presiunile de la Bruxelles privind politica economică şi migraţia, dar el şi-a încurajat concetăţenii asigurându-i că nu au 'niciun motiv să fie îngrijoraţi pentru ziua de mâine'.
