"Nu am primit niciodată bani la negru", a declarat Mariano Rajoy în faţa conducerii partidului său reunite de urgenţă la Madrid, în timp ce, în exterior, grupuri de manifestanţi strigau "Demisia!".
"Dacă unii îşi imaginează că voi abandona, în urma unor hărţuiri, sarcina pe care spaniolii mi-au încredinţat-o, ţin să le spun că se înşală", le-a răspuns premierul.
"Declaraţiile mele de venit şi de patrimoniu vor fi puse la dispoziţia tuturor cetăţenilor încă de săptămâna viitoare", a adăugat el, promiţând "cea mai mare transparenţă".
Numele lui Mariano Rajoy a apărut joi, citat de cotidianul El Pais, între numele unor presupuşi beneficiari ai unor "salarii" de natură ocultă ce ar fi fost plătite, timp de mai mulţi ani, mai multor lideri ai Partidului Popular (PP), de dreapta, pe care actualul premier spaniol îl conduce începând din 2004.
Ca o adevărată lovitură de fulger, într-o Spanie afectată de multiplicarea cazurilor de corupţie, după o serie de scandaluri care au relevat astfel de practici drept curente în rândul unui număr de aleşi locali, suspiciunile se îndreaptă, acum, către lideri de la nivel naţional.
Agitând plicuri, devenite noul simbol al indignării populare, sute de manifestanţi s-au reunit, începând de joi, la Madrid, în faţa sediului PP.
"Indignarea a ajuns la vârf. Nu putem permite ca un Guvern să fie corupt, (să fie) alcătuit din infractori care fură cetăţenii", a declarat un profesor, Maxi Sanchez Pizarro, în vârstă de 54 de ani, venit să manifesteze sâmbătă.
O petiţie lansată cu două zile mai înainte, pe platforma Change.org, prin care lui Mariano Rajoy i se cere să demisioneze, adunase până sâmbătă la prânz peste 650.000 de semnături.
Mariano Rajoy, în vârstă de 57 de ani, originar din regiunea conservatoare Galiţia, în nord-vestul Spaniei, a preluat conducerea Guvernului la sfârşitul lui 2011, venind la putere după socialişti, îndepărtaţi de la putere de turbulenţele create de criza economică.
Mizând pe o imagine de persoană serioasă, cu barba albă, el a promis, la vremea respectivă, o redresare a ţării.
"Nu trebuie să permitem ca spaniolii, cărora le cerem atâtea sacrificii, să îşi creeze impresia că nu dăm dovadă de cea mai strictă integritate", a subliniat el sâmbătă.
"Nu am hotărât să adopt politica drept meserie cu scopul de a face bani", a spus el. "Am pierdut bani, dar, pentru mine, banii nu sunt cel mai important lucru", a continuat Rajoy.
Începând de joi, PP se apără repetând că conturile sale bancare sunt "transparente" şi controlate în mod corespunzător de către Curtea de Conturi.
Însă o purtătoare de cuvânt a Guvernului, Soraya Saenz de Santamaria, a subliniat vineri că este necesară, în continuare, o "consolidare a instituţiilor Spaniei", în contextul în care liderii ţării înregistrează adevărate recorduri de nepopularitate şi nici măcar monarhia nu mai este ferită de scandaluri.
"Cazul Barcenas" a explodat ca o bombă, la 18 ianuarie. Cotidianul de centru-dreapta El Mundo scria, la vremea respectivă, că Luis Barcenas, un fost trezorier al PP, a distribuit, timp de două decenii, plicuri cu sume cuprinse între 5.000 şi 15.000 de euro unor lideri din cadrul formaţiunii, în "completarea" salariilor lor oficiale, sume provenind de la întreprinderi private.
Potrivit publicaţiei El Mundo, Rajoy nu s-a atins niciodată de asemenea plicuri şi a ordonat să se pună capăt acestei practici, în 2009.
Dar ziarul El Pais, de centru-stânga, a mers mai departe, joi, publicând fotografii ale unor documente manuscrise, care se pare că ar fi fost întocmite în perioada 1990-2008 de către Luis Barcenas şi de către alt trezorier al PP, Alvaro Lapuerta.
Potrivit acestor documente, scria ziarul, actualul şef al Guvernului, ar fi primit, în perioada 1997-2008, "plăţi în valoare totală de 25.000 de euro pe an", sub forma unor donaţii provenind de la şefi de întreprinderi.
Nume ale altor oficiali de rang înalt din cadrul partidului, ca Dolores de Cospedal, numărul doi în ierarhia formaţiunii, sau Rodrigo Rato, un fost preşedinte al Bankia, figurează, de asemenea, în aceste tabele.
