Viktor Orban avertizează Occidentul să ia în serios amenințările lui Putin: „Are cele mai distructive arme din lume”
Publicat acum 5 ore si 25 minute
"Procesul politic este singura cale posibilă în Irlanda de Nord", provincie britanică semiautonomă, unde a fost semnat un acord de pace în 1998, a declarat Robinson duminică, pentru BBC.
"Drapelul (britanic) pe clădirea primăriei din Belfast nu va fi arborat din nou doar pentru că cineva a aruncat un cocteil Molotov într-un poliţist", a avertizat el.
La 3 decembrie, consiliul municipal din Belfast a decis să nu mai arboreze decât 18 zile pe an drapelul britanic pe clădirea primăriri din capitala Irlandei de Nord (Ulster). Acest vot a fost scânteia care a declanşat violenţele.
Loialiştii, protestanţi favorabili menţinerii uniunii Irlandei de Nord cu Marea Britanie, văd în această măsură un atac împotriva identităţii lor şi o concesie inacceptabilă făcută republicanilor catolici, susţinători ai unei unificări cu Republica Irlanda vecină. De la începutul lui decembrie, peste 100 de poliţişti au fost răniţi în manifestaţii.
"Dacă persoanele au doleanţe, ele trebuie discutate în cadrul unui proces democratic", a apreciat Robinson. "Implicarea în violenţe nu schimbă nimic. Cei care folosesc manifestaţiile din jurul drapelului pentru a încerca să submineze stabilitatea (...) nu vor reuşi", a asigurat el.
El a apreciat, de asemenea, că decizia consiliului municipal din Belfast a fost "o decizie proastă". "Dar luarea unor decizii proaste (manifestând violent, n.red.) nu permite repararea unei decizii proaste luate în mod democratic", a adăugat el, precizând că "încearcă să găsească mijloacele de a vorbi cu oamenii pe teren" pentru a găsirea unei soluţii.
Subiectul urmează să fie dezbătut în această săptămână în cadrul unei reuniuni între Robinson, protestant, adjunctul său Martin McGuinness, catolic, ministrul britanic pentru Irlanda de Nord Theresa Villiers şi vicepremierul irlandez Eamon Gilmore.
Până la acordul de pace din 1998, care a stabilit o partajare a puterii între catolici şi protestanţi, Irlanda de Nord a cunoscut 30 de ani de violenţe intercomunitare care s-au soldat cu 3.500 de morţi. Incidente sporadice se produc în continuare în provincie.
