Veniţi în Belgia de câţiva ani sau de peste 20, cu studii doctorale sau liceale, cu meserii variate, de la medic până la jurist sau administrator de firmă, ori încă în curs de specializare, cu experienţă politică de ani de zile sau de câteva luni, cei şapte candidaţi români, dintre care unii au cetăţenie belgiană, nu au mai candidat niciodată pentru o funcţie publică în ţara în care locuiesc în prezent.
În plus, cu toţii susţin că vor să facă ceva pentru români, care au unele dintre cele mai mari comunităţi în numeroase cartiere, dar sunt încă nereprezentaţi la nivelul administraţiei comunale.
Paula Popescu, româncă de pe lista CDH pentru Saint-Josse, e însărcinată în 5 luni
Paula Popescu, în vârstă de 34 de ani, s-a stabilit în Belgia de opt ani. Este însărcinată în luna a cincea, dar spune că nu a aflat despre sarcină decât după ce s-a înscris pe listele CDH (Centrul democratic umanist) pentru consilieri comunali. Apoi a decis să meargă până la capăt cu campania şi crede că va putea să împace rolul de proaspătă mamă cu cel de consilier comunal dacă va fi aleasă, deşi s-a implicat în politică abia în luna iunie a acestui an.
Ea susţine că în Belgia nimeni nu face nimic pentru români, cum se întâmplă de pildă în Italia sau Spania.
Ionel Apateanu, cel mai tânăr candidat pe listele Ecolo
Ionel Apateanu, în vârstă de 22 de ani, venit în Bruxelles cu familia de 11 ani, este cel mai tânăr de pe listele Ecolo din Belgia şi nu are decât câteva luni în politică. Spune că a început să muncească de la vârsta de 14 ani în firma tatălui său, a făcut diverse stagii profesionale şi a început facultatea de contabilitate, dar între timp şi-a întrerupt studiile. Nu se aştepta să ajungă în politică, dar după ce acest lucru s-a întâmplat a înţeles că activitatea îl pasionează.
Apateanu spune că cea mai mare problemă a românilor din Saint-Josse este lipsa de informaţie, lucru dovedit şi de faptul că numai 174 s-au încris pe listele de vot până la 31 iulie. "Cea mai mare problemă este accesul la informaţie al românilor, pentru că mă întâlnesc pe stradă cu români care spun că n-au dreptul la vot. Nu-i adevărat, sunt peste 1.000 care ar avea dreptul la vot, dar nu s-au înscris pe liste să voteze, acum e prea târziu", spune românul.
El afirmă că va rămâne în politică indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, dar că şi-a fixat ca obiectiv să obţină peste 200 de voturi.
Gabriela Mara, candidata socialistă la Saint-Josse, a făcut campanie cu normă întreagă
Al treilea candidat român la comuna Saint-Josse şi probabil acela cu cele mai mari şanse de câştig, întrucât se află pe lista primarului, una comună PS (Partidul Socialist)/SPA (Partidul Socialist Flamand), este Gabriela Mara. Românca este doctor în ştiinţe agricole şi licenţiată în drept şi ştiinţe economice, are 34 de ani, nu este căsătorită şi nu are copii. Se află în Belgia de şapte ani, timp în care a activat în cadrul Comisiei Europene (CE), este membră a PSD, filiala Bruxelles, şi a PS belgian.
Când în urmă cu trei luni de zile contractul cu Comisia i s-a încheiat, s-a folosit de prilej pentru a se dedica exclusiv campaniei electorale. Este pe locul 22 pe lista PS/SPA şi candidează pentru unul dintre cele 27 de posturi de consilieri comunali din Saint-Josse.
Ea îşi propune, în primul rând, să realizeze "o punte de legătură" între românii din Saint-Josse, circa 1.500 la o populaţie de 27.000 de locuitori, şi autorităţile belgiene. Candidata socialistă spune că românii sunt încântaţi să aibă unul de-al lor pe listă. Alte obiective personale ar fi susţinerea activităţilor culturale, artistice şi sportive.
Răzvan Lizo candidează în una din cele mai mari comune din Bruxelles
Are 44 de ani, locuieşte în Belgia de 21 de ani, este căsătorit şi are un băiat de 14 ani. Răzvan Lizo, vicepreşedinte al PSD Bruxelles şi membru al PS belgian, candidează pentru unul dintre cele 47 de posturi de consilieri comunali din comuna Molenbeek, una dintre cele mai mari din regiunea capitalei Bruxelles, cu peste 95.000 de locuitori, din care aproape 5.000 români.
Românul este încrezător în şansele sale, întrucât votul este mixt, şi pe liste şi nominal. În orice caz, afirmă că, indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, este foarte posibil să candideze şi la alegerile regionale de peste doi ani.
Răzvan Lizo susţine că numărul românilor care locuiesc legal în Molenbeek este de doar circa 2.000 şi că, din acest motiv, principala lor preocupare o reprezintă lipsa banilor. Lizo crede că românii din Belgia trebuie să fie reprezentaţi în toate structurile administrative din această ţară.
George Mantea, singurul care a candidat şi în România
Este căsătorit, are două fetiţe de 4 şi 7 ani, locuieşte de patru ani în Belgia şi candidează pentru un post de consilier comunal la Auderghem, comună cu o populaţie de circa 36.000 de locuitori, dintre care circa 750 sunt români.
Membru al PSD Bruxelles după ce a fost şi membru al organizaţiei Constanţa a formaţiunii, George Mantea ocupă locul 18 pe lista din comună a PS belgian. Are o firmă de import-export şi construcţii, în care are angajaţi 20 de români, singurii săi muncitori fiind români de altfel.
În comuna Auderghem dreapta este la putere, deci locurile în consiliul comunal sunt limitate pentru PS.
Medicul Carmen Ionescu candidează în premieră la 55 de ani
Este în Belgia de 22 de ani, are un fiu de 18 ani, are cetăţenie belgiană din 1998 şi activează ca medic specialist-anestezie în comuna Forest. Carmen Ionescu spune că nu a făcut niciodată politică şi că nici acum nu consideră că face acest lucru, dar că s-a implicat pentru a ajuta lista Frontului democrat Francofon (FDF), pe care ocupă locul 18, şi pentru că doreşte rezolvarea problemelor comunităţii din care face parte.
Ea povesteşte că, după un scurt moment de panică când i s-a făcut propunerea, şi-a spus că a face parte din viaţa comunităţii poate fi o realitate, că în fond este vorba de calitatea vieţii de zi cu zi şi cineva trebuie să o facă.
Comuna Forest are peste 53.000 de locuitori, dintre care circa 400 ar fi români, iar consiliul comunal este format din opt persoane. Printre proiectele candidatului român şi ale FDF se numără ameliorarea calităţii serviciilor, a calităţii şcolilor, folosirea în interesul general a centrului cultural şi a spaţiilor de joacă.
Mariana Polatos, singura candidată a PS belgian în comuna neerlandofonă Wemmel
Are 44 de ani, este căsătorită şi are o fiică studentă, este în Belgia de opt ani şi activează ca asistent administrativ într-un cabinet de cardiologie. A început să facă politică în 2002, la Braşov, în organizaţia de femei a PSD, dar candidează pentru prima dată pentru un post public în administraţie locală. Comuna face parte din regiunea Flandra, dar este limitrofă Bruxellesului, şi are 15.000 de locuitori, dintre care circa 1.000 de români.
Ea afirmă că pentru români principala problemă este stabilirea pe teritoriul comunei, în condiţiile restricţiilor existente.
Palatos spune că românii şi nu numai sunt priviţi cu o anumită rezervă şi se profită foarte mult de faptul că nu-şi cunosc drepturile.