Rugaţi să comenteze evenimentele de după anunţ, patru din cei cinci membri ai comitetului au declarat pentru Associated Press că se aşteptau ca decizia lor să genereze surpriză şi critici.
Trei dintre ei au respins noţiunea că Obama nu a făcut nimic pentru a merita premiul, în timp ce un al patrulea a refuzat să răspundă.
"Nu suntem de acord că nu a făcut nimic. El a primit premiul pentru ce a făcut?, declara preşedintele comitetului, Thorbjoern Jagland. El a numit eforturile lui Obama de a astupa prăpastia dintre Occident şi musulmani şi de nuanţare a scutului anti-rachetă din Europa propus de Bush.
"Toate aceste lucruri au contribuit la - nu aş spune o lumea mai sigură, dar o lume cu mai puţină tensiune," sublinia Jagland. El a amintit că majoritatea liderilor lumii au salutat decizia , în timp ce criticile au venit de la presă şi rivalii politici ai lui Obama.
El a mai subliniat că decizia a fost unanimă şi respectă crezul lui Alfred Nobel, exprimat în testamentul său.
"Alfred Nobel a scris că premiul ar trebui să fie acordat celui care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea păcii în anul anterior. Şi cine a făcut mai multe decât Barack Obama?"
În anunţul de vineri, comitetul a declarat că acordarea premiului pentru Obama poate fi privită ca un vot timpuriu de încredere menit a construi sprijinul global pentru politicile administraţiei sale.
Comitetul de stânga, numit de Parlamentul Norvegian, a lăudat schimbarea în atmosfera globală adusă de apelurile lui Obama pentru pace şi cooperare şi a promisiunile de a reduce arsenalul nuclear.
Cu toate acestea, decizia i-a uimit şi pe analişti. Ei nu se aşteptau ca Obama să fie luat în considerare până la anul, mai ales că el a preluat funcţia cu doar două săptămâni înainte de termenul limită pentru nominalizare- 1 februarie.
Antena3.ro
