În urma Acordului de pace de la Dayton, din 1995, care a pus capăt conflictului interetnic soldat cu aproximativ 100.000 de morţi, Bosnia a fost divizată în două entităţi - sârbă, Republica Srpska (RS), şi croato-musulmană, fiecare beneficiind de o largă autonomie şi fiind unite de instituţii centrale slabe.
De-a lungul anilor, pentru consolidarea instituţiilor centrale, Republica Srpska a cedat, sub presiunea comunităţii internaţionale, unele dintre prerogativele stabilite prin Acordul de la Dayton, astfel că Bosnia are în prezent o armată aflată sub un comandament unificat, iar taxele şi impozitele sunt aplicate la nivel naţional.
Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodici, un opozant vehement al acestor concesii, a ameninţat însă în mai multe rânduri cu organizarea unui referendum privind independenţa entităţii sârbe din Bosnia. "Restituiţi Republicii Srpska prerogativele obţinute prin Acordul de la Dayton şi nu vom părăsi Bosnia. În caz contrar, convingerea noastră că trebuie să mergem mai departe, va fi întărită", a declarat Dodici în cursul acestei săptămâni.
Analistul politic Miodrag Radojevici consideră însă că este puţin probabil ca Milorad Dodici să meargă până la convocarea unei referendum privind independenţa Republicii Srpska.
"Contextul nu este acelaşi, Serbia nu are autoritatea internaţională a Rusiei şi, mai ales, nu este în interesul său ca în acest moment să aibă loc un astfel de referendum", apreciază analistul.
Milorad Dodici, care consideră Bosnia un stat ce nu poate rezista singur, afirmă însă că peninsula Crimeea este "un exemplu de respectare a Cartei ONU şi a dreptului popoarelor la autodeterminare". "Dacă şi Kosovo ar fi respectat aceleaşi proceduri precum Crimeea, aş fi spus că este vorba despre dreptul unui popor la autodeterminare", a afirmat preşedintele Republicii Srpska.
