"Când Apollo 11 a fost lansat, noi transmiteam evenimentul în timp real. Era un maraton. Totul era în timp real dar informaţiile erau brute. NASA dădeau la acel moment totul în presă", povesteşte Turnhill.
"Pentru mine era rutină să fiu prezent la Cape Canaveral în Florida, pentru lansări şi decolări. A durat 60 de ore până ca Apollo să ajungă pe Lună, aşa că am aşteptat să ajungă în orbită şi apoi am fugit către Turnul de Control din Houston, Texas.
"Astronauţii au vorbit între ei cine urma să fie primul om care să pună piciorul pe Lună şi au stabilit că va fi Armstrong. A fost organizată toată operaţiunea cu ani în urmă".
"Întotdeauna a susţinut că nu s-a decis asupra a ce să zică decât în drum spre Lună ("Un pas mic pentru om, un mas gigant pentru omenire"). Nu a discutat acest subiect niciodată cu colegii săi, Michael Collins şi Buzz Aldrin, deşi aceştia au tot încercat să scoată de la el ceva.
"Armstrong a fost singurul pilot civil din toată misiunea. Toţi ceilalţi erau piloţi militari. El era foarte bine antrenat şi avea o capacitate incredibilă de a lua decizii în fracţiuni de secundă. Când Apollo 11 a ajuns pe suprafaţa Lunii, Armstrong a avut la dispoziţie 20 de secunde în care să decidă dacă aveau să continue sau să anuleze misiunea. Trebuia să se decidă".
"Când au ajuns acolo deja erau trecuţi prin ani de simulări şi atunci a fost ca la încă o repetiţie pentru ei".
"S-a accpetat din start că dacă Armstrong sau Aldrin aveau să păţească ceva acolo, să calce greşit, să îşi rupă piciorul, acesta avea să rămână acolo pentru că nu mai putea fi dus înapoi de coleg şi nu exista prea mult timp".
