Legea, adoptată în mai, după ani de tergiversări şi contestări, are şi alte prevederi, mult mai sensibile pentru contextul politic actual. Câteva mii de persoane, în special jurnalişti, profesori universitari, avocaţi, notari, directori de companii de stat şi şcoli, trebuiau să declare dacă au colaborat sau nu cu poliţia politică. Opoziţia social-democrată a contestat vehement o parte a prevederilor legii, care au fost de altfel invalidate de Curtea Constituţională, în luna mai. Declaraţiile obligatorii au fost excluse, ca şi obligaţia jurnaliştilor şi a profesorilor universitari de a-şi declara colaborarea cu fosta securitate.
Potrivit legii, toţi candidaţii trebuie să declare pe proprie răspundere dacă au colaborat sau nu cu fosta poliţie politică. Ei sunt apoi verificaţi de Institutul Memoriei Naţionale, şi în cazul în care se dovedeşte că au minţit, nu mai au voie să candideze o perioadă de 10 ani. Legăturile cu fosta poliţie politică sunt un subiect fierbinte al campaniei electorale pentru alegerile anticipate programate pe 21 octombrie.
Antena 3