Casa Albă a elaborat o listă pe care statele NATO sunt împărțite în „aliați buni” și „aliați răi”, iar administrația lui Donald Trump pregătește sancțiuni pentru partenerii care au refuzat să sprijine războiul cu Iranul, scrie Politico.
Oficialii administrației americane au lucrat la acest demers înaintea vizitei efectuate la Washington în această lună de secretarul general NATO, Mark Rutte.
Statele Tratatului Nord-Atlantic au fost evaluate pe baza contribuțiilor și etichetate pe niveluri, potrivit celor declarate pentru Politico de trei diplomați europeni și de un oficial american din domeniul Apărării, la curent cu subiectul.
Acesta este semnul cel mai recent că Donald Trump intenționează să își materializeze amenințările la adresa aliaților care nu se aliniază dorințelor sale.
Totodată, demersul accentuează presiunea asupra unei organizații tot mai slăbite de atacurile lui Trump, de la tentativa de anexare a Groenlandei până la amenințarea cu o retragere completă a Statelor Unite din NATO.
Șeful Pentagonului a propus încă de anul trecut ca aliații cu participare modestă să suporte consecințele
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avansat o idee de segregare în NATO încă din decembrie.
„Aliații model, care își asumă responsabilități, precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, Germania - din ce în ce mai mult, statele baltice și alții vor beneficia de tratament preferențial. Aliații care continuă să nu își îndeplinească rolul în apărarea colectivă vor suporta consecințe”, a declarat el.
Unul dintre diplomații citați de Politico a spus că lista Casei Albe pare să reflecte această abordare.
„Casa Albă are un document de tip 'băieți buni' și 'băieți răi', așa că presupun că logica este similară", a indicat acesta.
Administrația păstrează detaliile confidențiale în timp ce analizează opțiunile punitive și eventualele recompense, potrivit surselor Politico.
Însă momentan sunt puține elemente clare cu privire la natura favorurilor sau a sancțiunilor.
„Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților ‘răi’. Mutarea trupelor este o opțiune, dar în principal îi afectează tot pe americani”, a spus un alt oficial european, la adăpostul anonimatului.
În public, Casa Albă și-a exprimat fără rezerve frustrarea față de aliați.
„Deși Statele Unite au fost mereu alături de așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de militari nu ne-au sprijinit în cadrul Operațiunii Epic Fury. Președintele Trump și-a exprimat clar opiniile despre această dinamică inechitabilă și, așa cum a subliniat, Statele Unite vor ține minte acest lucru”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly.
Epic Fury este numele folosit de Pentagon pentru operațiunile din Iran.
NATO nu a răspuns solicitării de comentarii din partea Politico.
Politico: România și Polonia, printre beneficiarii listei de la Casa Albă
Există puține alternative pentru retragerea trupelor americane din Europa, iar planul Casei Albe ar implica, cel mai probabil, mutarea soldaților SUA dintr-o țară în alta.
Ar fi o mișcare costisitoare și de durată, estimează Politico.
Nu este clar ce țări se încadrează în fiecare categorie din listă sau dacă secretarul general Mark Rutte este la curent cu acest plan.
Totuși, România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari, întrucât ambele se bucură în continuare de favorurile președintelui Trump și ar primi cu brațele deschise mai multe trupe americane.
Guvernul polonez, unul dintre cei mai mari contributori NATO, suportă deja aproape toate costurile pentru găzduirea celor 10.000 de militari americani staționați pe teritoriul național.
Iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, extinsă recent și pusă la dispoziția SUA pentru operațiunile aeriene din Iran, are capacitatea de a primi mai multe trupe americane.
Administrația Trump folosește conceptul de aliat model”
Pete Hegseth a folosit conceptul de „aliat model” pentru a descrie partenerii NATO care și-au majorat cheltuielile de apărare în conformitate cu ținta de 5% susținută de Donald Trump.
Expresia apare și în Strategia Națională de Apărare a SUA, publicată în ianuarie.
Departamentul american al Apărării „va prioritiza cooperarea și angajamentele cu 'aliații model' care își îndeplinesc rolul în apărarea colectivă. În acest fel, vom sprijini acești aliați, pe măsură ce își asumă un rol mai mare în apărarea intereselor comune și, totodată, vom consolida stimulentele pentru ceilalți aliați să își asume responsabilitățile”, a transmis Pentagonul într-un comunicat.
Conceptul 'aliat model' ar putea oferi SUA pretextul de a reduce desfășurările de trupe, exercițiile comune sau vânzările de armament către statele NATO considerate „slabe” și de redirecționa inițiativele către țările „bune”, după cum afirmă doi oficiali europeni familiarizați cu planul.
Hegseth a folosit, de asemenea, termenul „aliat model” în întâlniri cu membri NATO, conform celui de-al treilea diplomat citat de Politico.
Politico: Sprijinul pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz și accesul la bazele militare, posibile criterii pe lista lui Trump
Trump ar putea apela la mai multe criterii pentru a diferenția între statele care refuzat și cele care și-au oferit sprijinul pentru SUA în războiul din Iran, de exemplu, prin oferte de contribuții la deblocarea Strâmtorii Ormuz sau prin acces la utilizarea bazelor militare.
„Președintele Trump a subliniat pe bună dreptate că se așteaptă ca aliații și partenerii să își asume responsabilitatea pentru securizarea acestei rute maritime vitale din Orientul Mijlociu”, a spus, cu referire la Strâmtoarea Ormuz, Elbridge Colby, responsabil pentru politici în cadrul Pentagonului, la o recentă reuniune virtuală a miniștrilor Apărării din NATO, la care Pete Hegseth nu a participat.
În timp ce Spania, Marea Britanie și Franța au respins sau temporizat solicitările SUA de sprijin, România și mai multe state mai mici au permis utilizarea bazelor aeriene de către SUA.
De asemenea, Bulgaria a sprijinit discret logistica americană în Orientul Mijlociu.
Ideea lui Trump de a-i pedepsi pe unii aliați întâmpină opoziție în Congresul SUA
Spania avea deja probleme în relația cu administrația Trump, după ce s-a opus obiectivului NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru Apărare la summitul de la Haga, de anul trecut.
În schimb, statele baltice - Lituania, Letonia, Estonia - și Polonia au fost lăudate pentru nivelurile ridicate și constante ale cheltuielilor militare.
Există puține precedente istorice pentru măsuri punitive împotriva aliaților, iar ideea întâmpină deja opoziție în Congresul SUA, notează Politico.
„Nu este util atunci când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”, a declarat senatorul republican de Mississippi Roger Wicker, marți, înaintea unei audieri privind forțele americane din regiunea Indo-Pacific.
„Trebuie să fim clari cu privire la numeroasele beneficii politice, strategice și morale pe care țara le obține din alianțe”, a adăugat el
Unii foști oficiali se îndoiesc că administrația Trump are capacitatea de a gestiona o nouă criză majoră în cadrul NATO.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să iasă dintr-un impas pe care l-au creat singuri”, a declarat, cu referire la războiul din Iran, Joel Linnainmaki, fost responsabil finlandez implicat în procesul de aderare a țării sale la NATO în 2023.
„Cel mai probabil, administrația actuală nu are capacitatea de a deschide un nou front tensionat cu Europa cât timp războiul continuă”, a estimat el.
Ştiri video recomandate
