Începe runda a doua pentru „top jobs” în UE. Rivalitatea dintre Von der Leyen şi Meloni este tot mai intensă

După o săptămână în care nu au ajuns la niciun acord, liderii UE vor încerca din nou să negocieze joburile europene de top. Doar că PPE, partidul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să devină mai lacom, iar asta ar putea avea repercusiuni majore pentru ea şi pentru continent, scrie POLITICO.

Liderii Uniunii Europene încearcă să ajungă la un consens asupra a patru nume pentru ocuparea celor mai înalte funcții de conducere ale blocului comunitar. Nu au reușit săptămâna aceasta în cadrul unei reuniuni informale, astfel că vor încerca din nou la summitul de săptămâna viitoare, care va fi ultimul organizat de președinția belgiană a Consiliului UE, înainte de a preda ștafeta, de la 1 iulie, unei Ungarii considerate tot mai dificile.

Așadar, ce urmează pentru Ursula von der Leyen și care este poziția celor mai importanți lideri din Europa? POLITICO a încrcat să răspundă la unele dintre cele mai mari întrebări legate de împărțirea funcțiilor de conducere ale blocului comunitar.

Obstacolele pe care le are de trecut Ursula von der Leyen. „PPE a aprins un foc pe care nu îl mai controlează”

Primul obstacol pe care Ursula von der Leyen trebuie să-l depășească este obținerea aprobării liderilor UE, care nu este încă garantată. Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, din care face parte von der Leyen, a câștigat alegerile europene și a cerut o pondere mai mare din posturile de conducere după această victorie. La summitul de luni, PPE a presat pentru a împărți mandatul de cinci ani al președintelui Consiliului European cu socialiștii.

Această cerere a iritat socialiștii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European. „PPE a aprins un foc pe care nu îl mai controlează”, a declarat un oficial european sub anonimat. „Dacă vor continua această intimidare, cel mai mare vis al lui Charles Michel de a o înfunda pe Ursula va deveni realitate”, referindu-se la planurile președintelui Consiliului European de a zădărnici ambițiile lui von der Leyen pentru al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene.

Până în prezent, von der Leyen rămâne favorită pentru a rămâne în funcție. Deși nume precum premierul croat Andrej Plenković și premierul grec Kyriakos Mitsotakis au fost vehiculate înainte de alegeri, acestea nu sunt considerate alternative reale, mai ales că ar trebui să găsească sprijin și în Parlamentul European.

Următorul pas pentru liderii UE este să intensifice negocierile din culise pentru a asigura candidatura lui von der Leyen la reuniunea liderilor UE din 27-28 iunie de la Bruxelles.

„Nimeni nu ne spune: Sunteți terminați”, a declarat un oficial PPE apropiat de von der Leyen. Dar nu este atât de simplu.

Cu cât durează mai mult să se obțină sprijin pentru actualul pachet de candidați la posturile de top - von der Leyen la Comisia Europeană, portughezul António Costa ca președinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola la șefia Parlamentului European și estona Kaja Kallas la șefia politicii externe - cu atât mai mult riscă să fie subminat. Un alt oficial al UE a glumit: „Dacă ești tras pe sfoară în politică, de obicei nu primești un avertisment politicos în prealabil”.

Ce își dorește cu adevărat Giorgia Meloni

De neignorat este și premierul italian Giorgia Meloni, care face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European, considerat a fi dreapta dură. Ea a avertizat că nu este mulțumită de faptul că a fost exclusă de la negocierile privind posturile de conducere la care participă cei trei parteneri de coaliție - PPE, socialiștii și liberalii.

„Dacă trebuie să vorbesc în numele Fraților Italiei, trebuie să vă spun că, deocamdată, pentru noi, este imposibil să votăm în favoarea Ursulei von der Leyen sau a tuturor celorlalți, pentru că nu cunoaștem agenda politică”, a declarat Nicola Procaccini, un deputat european din partidul Fraților Italiei al lui Meloni.

Meloni a subliniat că grupul său este în prezent al treilea cel mai mare din Parlamentul European, care are 720 de locuri, devansându-i pe liberali. „Când am fost la Consiliul European, unii au sosit cu propuneri pentru posturile de conducere fără să reflecteze măcar asupra indicațiilor alegătorilor și a schimbării pasului în ceea ce privește prioritățile”, a declarat Meloni miercuri. „Cred că cei care au încercat să facă acest acord au încercat să se grăbească pentru că își dau seama că ar putea fi un acord fragil”, a punctat ea.

Întrucât ECR nu va face parte din coaliția care o susține pe von der Leyen, negociatorii de top din cele trei partide centriste nu văd de ce ar trebui să ia parte la consultări din culise.

În ceea ce privește cererile, Meloni își ține cărțile aproape de piept, au declarat cinci diplomați europeni. Ea are în vedere un portofoliu economic de top pentru Roma în următoarea Comisie Europeană, împreună cu un post de vicepreședinte executiv sau vicepreședinte pentru ECR. Unul dintre cele mai vehiculate nume pentru un astfel de post este Raffaele Fitto, actualul ministru italian pentru afaceri europene. Moderat, Fitto este văzut ca o punte între partide de când a părăsit Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, membru PPE, în 2015, pentru a se alătura ECR. De asemenea, plecarea sa din guvern nu ar duce la o remaniere a cabinetului lui Meloni.

Elisabetta Belloni, actuala șefă a serviciilor de informații italiene, care a organizat reuniunea G7 de săptămâna trecută, este un alt nume care circulă la Roma și la Bruxelles pentru rolul de șef al diplomației UE. În actualul pachet de posturi de conducere, această funcție va reveni premierului estonian Kaja Kallas.

Oficialii au subliniat că șansele ca Belloni să obțină acest rol par reduse, deoarece Meloni pare mai interesată de un portofoliu economic și este important ca cineva din partea estică a blocului să obțină una dintre cele mai vizibile funcții din UE.

De ce Meloni nu poate fi ignorată

Din punct de vedere tehnic, von der Leyen nu are nevoie de sprijinul tuturor liderilor UE. Ea poate trece cu sprijinul majorității acestora și fără sprijinul premierului italian.

Cu toate acestea, „nu văd un nou președinte al Comisiei care să intre în funcție fără sprijinul premierului italian”, a declarat Sophia Russack, cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene.

Meloni, liderul celei de-a treia economii a blocului, este unul dintre puținii lideri europeni care au ieșit întăriți din alegerile europene.

„Nu puteți continua să o ignorați pe Meloni”, a declarat un alt diplomat UE, care a avertizat că lucrurile ar putea escalada rapid dacă nimeni nu se înțelege cu Roma.

Un alt oficial UE a subliniat că „nu există un boicot împotriva lui Meloni” din partea negociatorilor PPE, ai socialiștilor și ai liberalilor. „Nu există nicio intenție de a include ECR în coaliție. Dar există respect pentru rolul lui Meloni în Consiliul European”, a spus el.

Va fi Estul mulțumit de reprezentare?

Pachetul actual ar oferi un post de conducere unui candidat din una dintre țările din estul UE (Kallas din Estonia), a cărui greutate politică a devenit mai importantă de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Polonia are, de asemenea, influență în cadrul negocierilor. Premierul Donald Tusk este singurul lider PPE dintr-o țară europeană mare și a ieșit întărit din alegerile europene. Ministrul său de externe, Radosław Sikorski, a refuzat un potențial rol de comisar european pentru apărare, deoarece consideră că postul nu are suficientă greutate. În schimb, se spune că Varșovia vizează un portofoliu mai mare, cum ar fi cel al extinderii, în timp ce alte națiuni din Europa Centrală și de Est speră să obțină portofoliul transporturilor (deținut de România în actuala Comisie), considerându-l esențial pentru ele în vederea creșterii volumului schimburilor comerciale cu restul blocului.

Va reuşi von der Leyen să treacă de Parlamentul European?

Parlamentul European reprezintă al doilea obstacol pentru von der Leyen și, de asemenea, unul dificil de depășit. Coaliția formată din PPE, socialiști și liberali ar putea să nu fie suficientă pentru a-i asigura cele 361 de voturi necesare (din 720), deoarece experții estimează că aproximativ 10% dintre eurodeputații acestor grupuri ar putea să nu voteze pentru ea. Această coaliție numără în jur de 400 de eurodeputați. "Comportamentul lacom și arogant" recent al PPE ar putea duce la pierderea și mai multor voturi din partea socialiștilor, a avertizat un oficial UE.

În Parlamentul European, o greșeală poate duce la eliminare. Dacă von der Leyen nu reușește să obțină aprobarea, Consiliul European va trebui să propună un candidat alternativ pentru președinția Comisiei Europene, ceea ce ar putea declanșa o criză instituțională. "Este un mare risc dacă von der Leyen nu trece", a declarat analistul Sophia Russack. "Ar fi destul de dăunător pentru reputația instituțiilor UE și va întârzia semnificativ procesul, ceea ce înseamnă că totul va trebui să înceapă de la zero."

Un diplomat a sugerat că, dacă von der Leyen nu este aprobată, întregul set de posturi de conducere ar putea fi în pericol. Genul și naționalitatea unui candidat alternativ ar putea dezechilibra actualul aranjament care implică pe Costa și Kallas.

"Ar fi dificil să găsim o altă femeie membră PPE din Europa de Nord pentru a o înlocui", a spus un diplomat. "În funcție de cine este propus ca înlocuitor, toți ceilalți ar putea, de asemenea, să fie remaniați."

Când ar putea fi finalizate negocierile pentru posturile europene de top

Dacă liderii UE aprobă pachetul de funcții de top săptămâna viitoare și dacă Parlamentul European o susține pe von der Leyen la mijlocul lunii iulie, noua Comisie Europeană va fi instalată în jurul datei de 1 noiembrie.

Dacă liderii UE nu ajung la un acord asupra pachetului săptămâna viitoare, aceștia se vor întâlni din nou pentru un Consiliu European suplimentar în vară (și, dacă este necesar, încă unul, și încă unul).

Următoarea ocazie de a vota viitorul lider al executivului UE în Parlamentul European va fi abia în septembrie (dacă nu se ajunge la un consens în iulie), ceea ce ar întârzia, de asemenea, începerea activității următoarei Comisii Europene.