Marea schimbare de paradigmă a lui Donald Trump este oficial aici, scrie Politico. În ultimele 48 de ore, șeful Pentagonului lui Trump, Pete Hegseth, a turnat apă rece pe speranțele Ucrainei de a obține o pace favorabilă cu Rusia și a sugerat că e posibil ca SUA să-și reducă prezența militară în Europa. Trump însuși a avut o discuție amicală cu Vladimir Putin în care a vorbit despre viitorul Ucrainei fără ca guvernul de la Kiev să fie reprezentat.
Reiterarea lui Hegseth, joi, că noul guvern american vede „ambițiile comuniștilor chinezi” ca principala amenințare globală și că asta ar putea însemna reducerea implicării sale în securitatea europeană, a agitat spiritele la întâlnirea miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles.
Deși țările europene au fost de acord că e nevoie de mai multă acțiune din partea lor pentru propria securitate – inclusiv prin cheltuieli mai mari în domeniul militar – mare parte din retorica europenilor la Bruxelles a fost direcționată spre încercarea de a nu-i ostiliza pe Trump și pe Hegseth.
Răspunsul europenilor a fost pe o voce scăzută și timidă, mai ales la afirmațiile grele ale oficialilor americani – miniștrii europeni au răspuns cu cuvinte precum „convergență”, „SUA au dreptate” sau „familie”.
Reacțiile publice timide ale europenilor în fața tonului brutal al guvernului american au arătat din nou că nu există un plan european pentru a gestiona relația cu America lui Trump.
„Majoritatea țărilor europene nu vor să fie umilite, așa că încă nu gândesc în termenii noului cadru stabilit de Trump”, spune un oficial european anonim, adăugând și că, cel mai probabil, e vorba de o „combinație de frică și negare” în atitudinea europenilor față de impactul cât se poate de real al noii poziții americane față de Ucraina, dar și de securitatea europeană în ansamblu.
Trump și Hegseth, mesaje ostile față de aliați
Franța, una dintre cele trei puteri nucleare ale NATO, alături de Regatul Unit și SUA, a argumentat, recent, că europenii trebuie să se pregătească de un scenariu în care armata americană se retrage de pe continent.
În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să minimalizeze această posibilitate, spunând că a primit asigurări de la Hegseth că nu se plănuiește reducerea numărului de trupe americane pe continent.
„Pete Hegseth a spus, la Stuttgart, că nu există planuri de reducere a numărului de trupe. În același timp, SUA sunt iritate de multă vreme că cheltuiesc mai mult decât aliații europeni și Canada, așa că trebuie să facem mai mult”, a spus Rutte.
Întrebat, la rândul său, despre trupele americane din Europa, Hegseth a spus că „nu ne abandonăm aliații din Europa”.
„Nu s-a luat nicio decizie în ce privește numărul trupelor din Europa, e o discuție pe care trebuie să o avem cu comandantul suprem (n. red. – Trump). Dar există o recunoaștere a faptului că ambițiile comuniștilor chinezi sunt o amenințare pentru oamenii liberi de peste tot. Are mult sens să ne folosim avantajele prin comparație – Europenii să cheltuiască aici pentru apărarea față de un agresor pe acest continent”, a spus Hegseth.
Secretarul american al apărării a confirmat și că SUA rămân angajate articolului 5 al NATO, dar că aliații trebuie să fie și ei angajați articolului 3 – care prevede că membrii trebuie să fie „pregătiți suficient” să gestioneze o criză.
Statele de la granița cu Rusia, cele mai vulnerabile față de un posibil atac, rămân cu speranța că SUA le va ajuta dacă dictatorul rus chiar decide să le atace.
„Trebuie să luăm în calcul că suntem o familie. Mesajul meu e clar – în această familie stăm umăr la umăr, protejându-ne unii pe ceilalți”, a spus ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, făcând referire și la prezența soldaților estoni din Irak, care se află acolo alături de americani.
Referindu-se la afirmația lui Hegseth privind China, ministrul lituanian al apărării a comentat că „Indo-Pacificul și Europa sunt conectate foarte direct. China și Rusia își vor coordona acțiunile”.
Trump și împăciuirea lui Putin
După apelul telefonic dintre Trump și Putin, europenii au rămas consternați. Rutte a încercat să respingă ideea că aliații europeni din NATO sunt dați deoparte.
„Știam cu toții că un apel telefonic va avea loc curând și că echipele noastre se consultă una pe cealaltă”, a spus el.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avut un ton mult mai dur, denunțând discuția lui Trump cu dictatorul rus ca fiind „împăciuirea agresorului” și spunând că orice acord legat de viitorul Ucrainei trebuie să fie făcut cu implicarea europenilor și a guvernului de la Kiev.
A părut, însă, că europenii sunt dați deoparte. Trump nu l-a informat, de exemplu, pe Olaf Scholz cu privire la decizia sa, deși Germania este unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Ucrainei.
Conform unui oficial UE, tot ce s-a întâmplat în această săptămână arată cât de puțin îi pasă Americii lui Trump despre Europa:
„Motivul pentru care liderii europeni sunt atât de supărați pe Trump este că SUA nu mai consideră acum că Europa este un actor relevant pe scena geopolitică. Vreme de decenii, europenii, deși erau vasali ai SUA, s-au bucurat de un anumit tip de tratament bun, cel puțin public. Un fel de contract feudal. Lui Trump nu-i pasă, așa că a încheiat toate aceste ritualuri. Este o trezire bruscă într-o lume crudă”.
