Incursiunea ucraineană în Rusia s-a dovedit o surpriză uriașă nu doar pentru regimul de la Kremlin, ci și pentru ucrainenii înșiși – oficialii militari de la Kiev au privit perplecși cum trupele lor avansează în interiorul Rusiei aproape fără opoziție. Armata ucraineană se aștepta la un răspuns mult mai feroce din partea rușilor după declanșarea incursiunii în regiunile Kursk și Belgorod, scrie Politico.
Este încă neclar care este motivul principal pentru care Rusia nu reușește să respingă avansul ucrainean în interiorul propriului teritoriu – poate fi vorba de o nouă demonstrație de incompetență militară, de care armata rusă a dat dovadă de nenumărate ori de-a lungul acestui război; în același timp, nici ipoteza în care comandanții lui Putin își iau timp pentru a strânge suficiente forțe fără să afecteze efortul de război din Donbas nu poate fi exclusă. Ipoteza că personajul pe care Putin l-a pus în fruntea operațiunii, Aleksei Dyumin, trage de timp pentru a putea da un răspuns puternic rămâne și ea în picioare.
Totuși, rămâne întrebarea – Ce se întâmplă cu Vladimir Putin? Și care va fi răspunsul lui?
Cine este Aleksei Dyumin
Aleksei Dyumin nu trebuie subestimat, scrie Politico – denumit „bodyguard-ul lui Putin” de pressa occidentală, el a fost, într-adevăr, garda de corp personală a dictatorului rus în 1999, înainte de a fi promovat ca adjunct al Serviciului Federal de Protecție.
Dyumin este originar din Kursk, cunoaște bine regiunea și este loial armatei ruse. A absolvit școala militară și a studiat ingineria, urcând treptele în GRU până a ajuns adjunctul șefului forțelor speciale ale organizației în 2014.
Despre el se crede că este cel care a pregătit fuga președintelui trădător al Ucrainei, Viktor Ianukovici. În plus, a fost șef de personal al Forțelor Terestre Ruse și ministru adjunct al apărării înainte de a fi numit guvernator al regiunii Tula.
Ajuns la Kremlin la începutul anului, mulți îl văd pe Dyumin ca pe un posibil moștenitor-succesor al lui Putin. E văzut drept capabil, rece și nemilos – caracteristici care l-au făcut faimos și pe dictatorul rus. Este, de asemenea, cunoscut ca fiind metodic – o posibilă explicație pentru răspunsul extrem de întârziat al armatei ruse.
Paralizia lui Putin
Totuși, o altă posibilă explicație este că Putin trece din nou printr-un moment de paralizie – dictatorul rus este cunoscut pentru momentele de blocaj profund în timpul crizelor, dar și pentru faptul că pur și simplu dispare din public în astfel de momente – caracteristică similară cu a unui alt dictator din spațiul rus – Iosif Stalin.
Această paralelă a fost trasă, prima oară, de criticii moscoviți ai lui Putin în timpul pandemiei de coronavirus, când dictatorul rus s-a retras la domeniul său din Novo-Ogariovo, la marginea Moscovei, și a rămas absent în timp ce capitala rusă se confrunta cu un focar uriaș de Covid.
De asemenea, Putin dispare frecvent și în timpul dezastrelor naturale – în 2000, scufundarea submarinului nuclear Kursk în Marea Barenț l-a prins pe Putin în vacanță la Soci.
Într-un final, el a fost forțat să se întâlnească cu rudele celor 118 victime, ca urmare a unei furtuni în presă cauzată de absența sa. Întâlnirea nu a mers bine, însă.
La fel, în 2018, a fost criticat dur pentru răspunsul lent la incendiul de la mall din orașul siberian Kemerovo. Acolo au murit 64 de oameni, inclusiv 41 de copii. După dezastru, a fost acuzat de familiile victimelor că a repetat aceeași greșeală.
Următoarea mișcare a ucrainenilor
Liderii și comandanții ucraineni rămân în așteptare, întrebându-se când va veni răspunsul Rusiei și de ce durează atât de mult ca el să apară.
Totuși, când vine vorba de următoarele mișcări ale ucrainenilor, există și aici o serie de întrebări dificile – ar trebui să rămână pe poziții și să se pregătească de apărarea teritoriului ocupat sau să se retragă parțial sau complet și să creeze o zonă tampon.
Dacă ucrainenii au ca scop să-l forțeze pe Putin să-și disloce trupele din Donețk spre interiorul teritoriului rus, atunci obiectivul ar fi rămânerea pe poziții și extinderea teritoriului ocupat.
„Marea mea îngrijorare este că dacă generalii ruși au studiat bătăliile din Al Doilea Război Mondial, atunci au ideea că trebuie să înconjoare trupele ucrainene printr-o mișcare tip clește.
Dacă așa ceva se îmtâmplă și reușeșesc să-i înconjoare, rușii vor putea atunci să reducă dramatic forțele ucrainene, așa cum au făcut cu armata germană a șasea, la Stalingrad. Nu va arăta bine”, spune Mark Kimmitt, general american în rezervă și fost oficial al guvernului SUA.
În plus, pentru a menține zona de ocupație, ucrainenii trebuie să mai aducă trupe. În acest moment, se estimează că în jur de 12.000 de militari ucraineni sunt în Rusia, iar Ucraina încă are o lipsă acută de personal militar.
În mijlocul tuturor acestor incertitudini, președintele ucrainean a dat primele indicii că trupele sale au ca obiectiv să creeze o zonă tampon în Rusia.
