Antena 3 CNN Externe Politicieni americani îl vor mort pe fondatorul WikiLeaks. Interpol emite mandat internaţional de arestare pe numele lui

Politicieni americani îl vor mort pe fondatorul WikiLeaks. Interpol emite mandat internaţional de arestare pe numele lui

2 minute de citit Publicat la 15:59 01 Dec 2010 Modificat la 15:59 01 Dec 2010
Politicieni americani îl vor mort pe fondatorul WikiLeaks. Interpol emite mandat internaţional de arestare pe numele lui
Foto: smh.com.au
Politicienii americani sunt din ce în ce mai revoltaţi faţă de acţiunile site-ului WikiLeaks. Astfel, mai multe nume importante din politica americană au cerut moartea fondatorului site-ului Julian Assange şi a celor vinovaţi de scurgerea informaţiilor, relatează RomâniaLiberă.ro.

Astfel, în timpul unui program de ştiri CBC, Tom Flanagan, un consilier al prim-ministrului canadian Stepher Harper, a cerut asasinarea lui Julian Assange.

Controversata reprezentantă a conservatorilor americani, Sarah Palin, a spus că Julian Assange trebuie vânat precum un terorist.

Fostul preşedinte american Bill Clinton a spus că fondatorul WikiLeaks este un infractor care nu va scăpa de legea americană. De asemenea, Clinton a declarat pentru Associated Press că mulţi îşi vor pierde vieţile din cauza informaţiilor publicate de site, şi „mult mai mulţi îşi vor pierde slujbele".

Mike Huckabee, preşedintele republicanilor, a declarat că persoana care este responsabilă de scurgerile de informaţii ar trebui să primească pedeapsa cu moartea. „Oricine din guvernul nostru care a permis aceste scurgeri de informaţii este vinovat de trădare şi cred că orice pedeapsă este prea blândă, în afară de execuţie", a spus Huckabee, citat de ziarul Politico.

KT McFarland, un fost oficial de la Pentagon a declarat că soldatul Bradley Manning (care a spus că este sursa WikiLeaks) ar trebui să fie executat, în timp ce site-ul Wikileaks ar trebui declarat o organizaţie teroristă.

Interpol emite mandat internaţional de arestare pe numele fondatorului WikiLeaks
Marţi, Interpol a emis un mandat de arestare internaţional (notiţă roşie) pe numele fondatorului WikiLeaks, Julian Assange. El este căutat de justiţia suedeză în cadrul unei anchete pentru "viol şi agresiune sexuală", a declarat o purtătoare de cuvânt a Interpol, citată de Agerpres.

Assange nu a fost reţinut pentru că nu se află în Suedia, el profitând până acum de lipsa unui mandat de arestare pentru a părăsi ţara. Fondatorul Wikileaks a negat acuzaţiile şi a declarat că relaţiile pe care le-a avut cu cele două femei au fost consensuale. În momentul în care Suedia şi-a anunţat intenţia de a-l aresta, liderul WikiLeaks se afla la Londra, dar locul unde se află nu este cunoscut în prezent.

Interpol a primit pe 20 noiembrie "cererea de emitere a mandatului de arestare cu scopul extrădării" trimisă de Suedia, a precizat purtătoarea de cuvânt a Interpolului. Prin urmare, "notiţele roşii" care dispun arestarea lui Assange au fost difuzate de Interpol poliţiilor din cele 188 de ţări afiliate.

Apelul împotriva mandatului de arestare emis pe numele fondatorului WiKileaks, Julian Assange, a fost respins, miercurea trecută, de o curte suedeză, potrivit AFP. "Curtea de Apel are opinii diferite, în anumite puncte, de cele ale tribunalului de primă instanţă însă consideră că există motive pentru a cere arestarea lui", se arată în comunicatul Curţii de Apel din Svea.

Pe numele australianului Julian Assange, în vârstă de 39 de ani, a fost emis săptămâna trecută un mandat de arestare internaţional pentru viol şi agresiune sexuală care ar fi fost comise în Suedia în august. Ultima alternativă a lui Assange este acum demersul la Curtea supremă.

Despre WikiLeaks
WikiLeaks este un site specializat în dezvăluirea documentelor secrete. Julian Assange a devenit cunoscut în anul 2006 ca fondator al site-ului Wikileaks. Anul acesta a făcut publice 600.000 de documente secrete despre războaiele din Irak şi Afganistan. Potrivit documentelor, trupele de menţinere a păcii ar fi vinovate de crime de război.

Duminică, 28 noiembrie, WikiLeaks a început să publice aproximativ 251.000 de mesaje ale diplomaţiei americane, lucru care a înfuriat Washingtonul şi stânjenit mai multe guverne.

×
x close