Antena 3 CNN Externe Plan extrem în Suedia. Biserica Luterană pregăteşte 30.000 de morminte pentru soldaţi

Plan extrem în Suedia. Biserica Luterană pregăteşte 30.000 de morminte pentru soldaţi

N.B.
2 minute de citit Publicat la 09:58 16 Dec 2024 Modificat la 09:58 16 Dec 2024
Orasul Göteborg
Autoritățile religioase și directorii de pompe funebre au fost atenționați: este nevoie de cel puțin zece hectare, care trebuie organizate pentru a obţine 30.000 de morminte. Sursa foto: Getty images (poza cu caracter ilustrativ)

Suedia, Göteborg pregătește morminte pentru 30.000 de soldați. Și există teamă de un atac rusesc dinspre mare
Biserica Luterană a fost înştiinţată şi însărcinată oficial. Frica crește în țara scandinavă

 

Suedia se pregăteşte pentru un eventual război. Agenția Națională pentru Situații de Urgență Civilă a cerut Bisericii Luterane din Göteborg să fie gata să îngroape 30.000 de soldați într-un timp scurt, în cazul în care izbucnește un război cu Rusia, relatează La Repubblica

Katarina Evenseth, de la Societatea de pompe funebre din Göteborg, a declarat la postul de radio public Sveriges Radio: "Trebuie să ne pregătim, chiar dacă acest lucru este nou pentru noi. Este o mare provocare pentru noi, care de obicei suntem deja în dificultate în găsirea terenului. Particularitatea mormintelor de război este că trupurile soldaților căzuți ar trebui să poată fi apoi transferate în țările lor de origine atunci când situația este din nou calmă."

Autoritățile religioase și directorii de pompe funebre au fost atenționați: este nevoie de cel puțin zece hectare, care trebuie organizate. Anunțul vine la câteva zile după avertismentul lansat de noul secretar general al NATO, olandezul Mark Rutte, potrivit căruia țările Alianței trebuie să treacă la "o mentalitate de război, pentru că pericolul se îndreaptă spre noi cu toată viteza înainte. ", Rusia se așteaptă să cheltuiască o treime din bugetul său pentru apărare în 2025. Cuvinte cu care Europa de Nord și de Est au rezonat, asta pentru că în acele zone amenințarea vecinului rus este considerată, după invazia neașteptată și feroce a Ucrainei, o ipoteză concretă.

Două țări scandinave neutre și pacifiste din punct de vedere istoric, precum Suedia și Finlanda, nu ar fi visat niciodată să adere la NATO până în 2022. Și în schimb, întăriți de unanimitatea forțelor politice, au cerut și obținut rapid intrarea, care a sosit în primăvară. De-a lungul ultimului an, provocările rusești au crescut, "războiul hibrid" este deja considerat o realitate, dar teama este că acum sosește cel adevărat, cel al tranșeelor, bombardamentelor aeriene și bătăliilor navale. "Nu putem exclude un atac rusesc asupra țării noastre", a declarat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, în urmă cu două luni, un membru al executivului de centru-dreapta care conduce țara cu sprijinul extern al democraților de extremă dreapta. "Moscova reprezintă cea mai serioasă amenințare la adresa securității noastre până în 2030", a declarat guvernul în iulie.

În mai, Rusia a publicat online un proiect de decret, ulterior dispărut fără explicații, în care susținea că dorește să redeseneze unilateral frontierele maritime ale Mării Baltice. Și așa, după 80 de ani de pace, Suedia a început să se teamă din nou de mare. Temându-se de navele rusești ancorate la Sankt Petersburg și Kaliningrad, își întărește flota și își sporește prezența militară pe Gotland, o insulă strategică care ar fi crucială de apărat în cazul unei invazii și pe care, potrivit Stockholmului, "Vladimir Putin are ambii ochi": "Nu putem permite Moscovei să preia controlul și să închidă Marea Baltică", a tras semnalul de alarmă în mai, comandantul de atunci al forțelor armate Micael Bydén.

×
x close