Guvernele rus şi ungar au semnat în luna ianuarie 2014 un acord pentru construirea a două noi reactoare la centrala atomoelectrică de la Paks, singura de acest fel din Ungaria şi care furnizează 40% din energia consumată în această ţară. Pentru finanţarea proiectului, Rusia va acorda Ungariei un credit de circa 10 miliarde de euro, echivalentul a circa 80% din valoarea investiţiei. Lucrările vor începe în anul 2018, iar primul reactor va fi funcţional începând din 2023.
Opoziţia ungară critică atât modalitatea de finanţare a proiectului cât şi modul în care el a fost atribuit companiei ruse de stat Rosatom, fără licitaţie publică. De altfel, şi Comisia Europeană a anunţat iniţierea unei investigaţii pentru a verifica dacă acordul respectă normele europene privind ajutoarele de stat şi organizarea de licitaţii publice.
Dincolo de aspectele strict economice, această acţiune de cooperare cu Moscova este văzută drept un simbol al relaţiilor foarte apropiate dintre premierul conservator ungar Viktor Orban şi preşedintele rus Vladimir Putin, acesta din urmă efectuând luna trecută o vizită oficială în Ungaria, singura ţară din UE unde a fost primit după declanşarea conflictului ucrainean.
În încercarea de a anula amendamentul adoptat marţi, mai multe partide de opoziţie au cerut preşedintelui Janos Ader să sesizeze Curtea Constituţională. 'Dacă prelungim la 30 de ani perioada cât acordul va fi secret, atunci înseamnă că cei care au împins Ungaria în această aventură nu vor putea fi traşi la răspundere', a explicat deputata ecologistă Bernadett Szel.
În ceea ce priveşte poziţia partidului Fidesz, condus de Orban, acesta invocă raţiuni de siguranţă naţională pentru prelungirea duratei secretizării acordului şi susţine că parlamentarii vor avea acces la detaliile documentului.
