Parlamentul moldovean nu a aprobat o propunere a Partidului Comunist de a-l demite pe preşedintele parlamentului pentru controversatul său decret privind crearea Zilei Ocupaţiei Sovietice.
Anterior, preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, care este şi preşedinte al parlamentului, a promulgat un decret prin care proclama data de 28 iunie ca Ziua Ocupaţiei Sovietice şi cerea construirea unui monument pentru victimele ocupaţiei sovietice în faţa sediului guvernului.
Ghimpu a refuzat să îşi revoce decretul, iar acum Curtea Constituţională trebuie să ia decizia finală.
Rusia a criticat actul ca fiind parte a unui plan premeditat contra parteneriatului ruso-moldovean.
Ulterior,Partidul Comunist a cerut includerea pe ordinea de zi demiterea lui Ghimpu din funcţia de şef al forului legislativ.
Deputaţii au refuzat să includă acest punct în discuţii.
"Nu suntem de acord cu măsurile extreme, avem multe probleme care trebuie rezolvate. Nu vom susţine iniţiativa comuniştilor," arăta liderul Partidului Democratic, Marian Lupu.
Fostul preşedinte moldovean şi şef al opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, aprecia că Partidul Democratic îl sprijină pe Ghimpu în timp ce îşi urmăreşte propriile interese.
"Cu fiecare zi în care Ghimpu rămâne la putere duce Moldova la disperare," aprecia Voronin.
El afirma că partidul său va depune eforturi pentru ?răsturnarea Alianţei de la putere şi revenirea Moldovei la democraţie şi lege."
Ghimpu a fost ales lider moldovean în septembrie 2009, când coaliaţia liberal-democratică a fost forţată să ajungă la un compromis.
Preşedintele interimar Mihai Ghimpu, a declarat că nu va susţine candidatura liderului Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, pentru funcţia de şef al statului. El făcut această declaraţie după şedinţa de miercuri a Parlamentului, întrebat de jurnalişti dacă Alianţa pentru Integrare Europeană va înainta sau nu un candidat comun.
Mihai Ghimpu şi-a explicat poziţia prin faptul că Marian Lupu a vorbit despre Partidul Liberal (PL) ca despre o extremă-dreaptă. "Nu îl mai susţin pe Lupu dacă m-a criticat şi gata. Eu am spus aşa: există stânga mincinoasă şi dreapta cu adevărul", a subliniat preşedintele PL.
Potrivit lui Mihai Ghimpu, liberalii au mai multe candidaturi la preşedinţie, dar este prea devreme să se vorbească despre acest subiect. "Să vedem mai întâi dacă cetăţenii acceptă ca preşedintele să fie ales de ei direct", a subliniat preşedintele interimar.
Nici Partidul Comuniştilor (PCRM) nu se grăbeşte să desemneze un candidat pentru alegerile prezidenţiale, pentru că are îndoieli că referendumul din septembrie va avea succes. "Nu vrem alegeri directe ale preşedintelui. Deşi eu am fost preşedinte de ţară, eu vreau să avem o republică parlamentară. Conflictele dintre Preşedinţie şi Parlament vor fi inevitabile, aşa cum au fost între Snegur şi Moţpan, dar şi între Lucinschi şi Diacov. Noi însă nu am avut conflicte", a declarat liderul comunist Vladimir Voronin.
ALianţa pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la guvernare, a decis la începutul lunii deblocarea crizei constituţionale prin organizarea unui referendum de modificare a art. 78 din Constituţie, după care, peste 60 de zile, să fie organizate alegeri parlamentare anticipate şi prezidenţiale.
Liderii PLDM (Partidul Liberal-Democrat din Moldova) şi PDM au anunţat deja că vor merge separat în alegeri, iar Alianţa Moldova Noastră (AMN) a spus că nu exclude nicio variantă, fie va participa separat la scrutin, fie în cadrul AIE.
Antena3.ro
