În timpul acestei deplasări de patru ore, cea mai scurtă a unui papă în străinătate, Francisc va lua cuvântul în faţa Parlamentului European, în faţa reprezentanţilor celor 28 de ţări membre UE, şi a Consiliului Europei, o organizaţie interguvernamentală care reprezintă 47 de state.
Ultima vizită a unui papă în aceste instituţii datează din 1988 şi a fost făcută de Ioan Paul al II-lea cu puţin timp înainte de căderea Zidului Berlinului.
Papa Francisc va fi primit la Strasbourg de secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Harlem Desir.
Dar programul nu prevede nici vreo celebrare publică, nici vreo baie de mulţime. Credincioşii vor trebui să se mulţumească să urmărească cele două discursuri pe un ecran gigantic din catedrală sau să încerce să vadă silueta albă la intrarea în Consiliul Europei.
Faptul că Jorge Bergoglio nici măcar nu pune piciorul în catedrala care sărbătoreşte un mileniu de existenţă a generat dezamăgire, dar Vaticanul a promis o altă vizită în Franţa în 2015.
Papa argentinian, care până în prezent a neglijat Europa în deplasările sale, a creat surpriză alegând să înceapă în septembrie cu Albania, pentru a insista asupra dimensiunii continentale, populare, interreligioase şi neinstituţionale a idealului european.
După Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea, care au vorbit despre rădăcinile creştine ale Europei, vizita Papei Francisc în Europa era aşteptată, într-o perioadă de tensiuni: criză economică, şomaj, imigraţie, dezbateri în rândul societăţii şi, de acum, ameninţarea unui nou Război Rece prin conflictul din Ucraina.
Primul papă din "Lumea Nouă", popular în rândul credincioşilor dar şi al laicilor, Francisc a părut deseori critic faţă de Europa, un continent îmbătrânit şi "obosit", aşa cum l-a descris el, în timp ce alegerile europene din mai au confirmat o creştere a extremei drepte.
La invitaţia preşedintelui Parlamentului European, socialistul Martin Schulz, papa nu vine în calitate de "şef de stat", ci învestit cu "marea autoritate pe care i-o recunoaşte mare parte din comunitatea internaţională", potrivit purtătorului de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi.
Nu aceasta este şi părerea deputaţilor spanioli din cadrul Izquierda Plural, care vor părăsi sala. În numele laicităţii, eurodeputatul francez Jean-Luc Mélenchon, fondatorul Partidului de Stânga (stânga radicală), a apreciat că papa nu are "ce căuta aici".
În faţa Consiliului Europei, papa ar urma să le ceară europenilor să construiască "poduri", la 25 de ani de la dispariţia Cortinei de Fier, şi să rămână implicaţi în lume pe teren diplomatic, umanitar şi al drepturilor fundamentale.
La 100 de ani de la Primul Război Mondial, Francisc ar urma să facă apel la calm în Ucraina. Marja sa de manevră este redusă, deoarece ortodoxia rusă este în prima linie în apărarea Kremlinului.
