Telenovelă politică în Germania: cel mai popular ministru se retrage pentru a-i permite cancelarului Scholz să candideze din nou
Publicat acum 3 ore si 28 minute
Europa duce lipsă de lideri în prezent, este de părere papa Francisc, care a lăudat generația postbelică de politicieni care au pus bazele Uniunii Europene. Într-un interviu pentru săptămânalul catolic belgian „Tertio”, dat publicității miercuri de Vatican, suveranul pontif a spus că Robert Schuman, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer au lucrat „sincer” pentru unitatea europeană ca modalitate de a nu mai fi război, dar în prezent Europa are nevoie de lideri de perspectivă.
Solicitat să comenteze mesajul postbelic „Să nu mai fie război!”, în contextul comemorării centenarului primei conflagrații mondiale, liderul catolic a opinat că aceste cuvinte nu au fost luate în serios, pentru că după Primul Război Mondial a urmat al Doilea, iar după al Doilea este al treilea, cu care ne confruntăm acum, sistematic. „Suntem în război. Lumea duce un al treilea război mondial: Ucraina, Orientul Mijlociu, Africa, Yemen ... Este foarte grav. Prin urmare, noi spunem cuvintele "Să nu mai fie război!", dar, în același timp, fabricăm arme și le vindem /.../ celor care luptă /.../ care sunt în război unii cu alții”.
„Există o teorie economică pe care nu am încercat să o confirm, dar pe care am citit-o în mai multe cărți, și anume că, în istoria omenirii, atunci când un stat a văzut că situația conturilor sale nu este bună a purtat război pentru a echilibra bugetul. Cu alte cuvinte, este unul dintre cele mai simple moduri de a produce bogăție. Cu siguranță, prețul este foarte mare: sânge”, a mai spus papa.
„Să nu mai fie război!" a fost ceva ce Europa a spus sincer. Eu cred că Schuman, De Gasperi, Adenauer ... au spus asta cu sinceritate. Dar după aceea ... În prezent, este o lipsă de lideri; Europa are nevoie de lideri, lideri care să meargă mai departe”.
Comentariile papei Francisc intervin în contextul în care Europa se confruntă cu creșterea sprijinului pentru partidele antieuropene, creștere economică slabă și diviziuni interne cu privire la modul de a gestiona un aflux record de migranți și refugiați, scrie DPA.
