Mişcarea integristă, cu câteva sute de mii de adepţi, a fost întemeiată acum patru decenii de episcopul francez Marcel Lefebvre. Acesta respingea elementele moderne introduse de conciliul Vatican Doi în doctrina şi ritualurile catolice şi mai ales oficierea liturghiei în limbile moderne, nu în latină.
În 1988, monseniorul Lefebvre a consacrat patru episcopi fără acordul Papei Ioan Paul al II-lea, act care a fost pedepsit cu excomunicarea. După alegerea sa, Papa Benedict al XVI-lea a reintrodus liturghia latină. El a ridicat, acum, excomunicările la rugămintea celor patru episcopi disidenţi, care doresc să revină în sânul Bisericii Catolice.
Problema este că unul din episcopii integrişti, englezul Robert Williamson, a pus la îndoială, în declaraţii publice, genocidul evreilor sub regimul nazist. Din această cauză, comunitatea evreiască a criticat sever anularea excomunicării sale. Un rabin italian a spus că, dacă episcopul englez nu-şi retrage declaraţiile, întreaga Biserică este ?contaminată?.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a precizat că decizia Papei nu are nicio legătură cu declaraţiile episcopului Williamson, condamnate de întreaga Biserică şi chiar şi de colegii săi integrişti.
Antena 3