Palestina a devenit joi, în urma unui vot al Adunării Generale, stat observator la Organizaţia Naţiunilor Unite, în ciuda opoziției americane și israeliene.
Rezoluţia transformă Autoritatea Națională Palestiniană într-un "stat observator nemembru" și a fost adoptată cu o majoritate de
138 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 41 de abţineri, printre care și a Germaniei.
Palestina, în aceeași categorie cu VaticanulSpre deosebire de anul 2011, când încercarea de a devenit stat membru al ONU a eșuat, de această dată Palestina nu a avut nevoie decât de o majoritate simplă la votul celor 193 de membri ONU. Totodată votul de veto al Consiliului de Securitate (mai precis al SUA) a fost absent în acest proces, el aplicându-se doar în cazul propunerilor pentru statut cu drepturi depline.
Noua recunoaștere a Palestinei reprezintă un pas înainte de la statutul de entitate observatoare și recunoaște implicit Palestina ca stat. Noul stat, fie el oficial doar observator, se află în aceeași categorie cu Vaticanul. Elveția a fost de asemenea un stat observator nemembru pentru mai bine de 50 de ani, până în 2002.
Deși este o victorie diplomatică majoră, acest nou statut internaţional, care le oferă palestinienilor acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale, expune totodată Autoritatea Națională Palestiniană unor represalii financiare americane şi israeliene.
Înainte de vot, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a declarat că Adunarea Generală urma să semneze
"actul de naştere" al statului Palestina.
"Adunarea generală a ONU este invitată astăzi (joi) să producă un act de naştere al statului Palestina în realitatea sa", a declarat el în faţa reprezentanţilor celor 193 de ţări înainte de vot.
El a declarat că acest vot, deși simbolic, va constitui "
ultima şansă a soluţiei cu două state" (Israel şi un stat palestinian) şi a promis să "
încerce să reanime negocierile de pace" cu Israelul, aflate într-un punct mort de peste doi ani.
"
Nu căutăm să punem capăt la ceea ce a mai rămas din procesul de negocieri, care şi-a pierdut obiectivul şi credibilitatea, ci să încercăm să reanimăm aceste negocieri şi să pregătim un teren solid (...) în vederea reuşitei lor. Totuşi, mai presus de orice, afirm că poporul nostru nu va renunţa la drepturile sale naţionale inalienabile, definite prin rezoluţiile ONU. Nu vom accepta nimic mai puţin decât un stat palestinian independent, cu capitala la Ierusalimul de Est, pe tot teritoriul palestinian ocupat în 1967, trăind în pace şi în securitate alături de statul Israel", a adăugat preşedintele palestinian.
În replică, ambasadorul israelian la ONU, Ron Prosor, a declarat că rezoluţia referitoare la acordarea unui statut Palestinei "nu contribuie la avansarea păcii, ci o îndepărtează". Prosor a calificat rezoluţia ca "dezechilibrată" şi a declarat că ea "nu va schimba situaţia pe teren".
Purtătorul de cuvânt al guvernului israelian,
Mark Regev, a catalogat rezoluția ca fiind un ”teatru politic”. Iar premierul Benjamin Netanyahu a declarat că ”Israel e pregătit să conviețuiască în pace cu statul palestinian”, dar, pentru a fi pace, securitatea țării sale trebuie protejată, iar Palestina trebuie ”să recunoască statul evreu și să fie pregătită să înceteze conflictul odată și pentru totdeauna”.
Susan Rice, ambasador al SUA la ONU a declarat că liderii americani nu pot susține o măsură care contravine negocierilor directe și a avertizat că decizia de joi
”NU recunoaște Palestina ca stat”. Rice a somat ambele părți să reia negocierile fără precondiții.
Citește de unde a început conflictul israeliano-palestinian.