Statele
Unite şi alte ţări occidentale au primit cu îngrijorare
decretarea stării de urgenţă în Pakistan şi şi-au exprimat
speranţa că ţara va reveni cât mai curând pe calea
democraţiei. Preşedintele Pervez Musharraf a impus sâmbătă
starea de urgenţă, justificată prin valul de terorism islamic din
ultimele luni. Adversarii preşedintelui spun că el a dorit de fapt
să prevină invalidarea realegerii sale, în scrutinul de acum
o lună.
Într-un discurs televizat, Musharraf a afirmat
că ?terorismul şi extremismul au ajuns la apogeu? şi ameninţă
unitatea ţării. ?Consider că lipsa de acţiune în acest
moment ar fi sinucigaşă pentru Pakistan şi nu pot permite ţării
să se sinucidă. Aşa că am fost nevoit să acţionez pentru a
apăra tranziţia democratică pe care am iniţiat-o acum opt ani.?,
a declarat preşedintele Musharraf.
Preşedintele a criticat
şi puterea judiciară, spunând că unii judecători iau
decizii care ?slăbesc puterea executivă" în lupta cu
terorismul. Una din primele sale măsuri după decretarea stării de
urgenţă a fost înlocuirea preşedintelui Curţii Supreme,
vechi rival al preşedintelui. Curtea urma să se pronunţe asupra
validării alegerilor prezidenţiale de luna trecută, câştigate
de Musharraf, care este şi şeful Marelui Stat Major.
Tot
sâmbătă, preşedintele a impus restricţii severe presei,
care nu mai are voie să publice critici la adresa lui, a guvernului
sau a armatei. Poliţia a pătruns în sediul unei televiziuni
private, iar altora li s-a tăiat pur şi simplu emisia. Starea de
urgenţă pune sub semnul întrebării alegerile legislative
programate în ianuarie. Fostul premier Benazir Bhutto, care
negocia o posibilă împărţire a puterii cu Musharraf, a
revenit de urgenţă dintr-o vizită în Dubai şi a criticat
decizia preşedintelui.
Un alt fost premier, Nawaz Sharif,
aflat în exil, a fost şi mai dur, cerând poporului să
se ridice împotriva lui Musharraf. Proteste au venit şi din
partea unor lideri politici şi jurişti din ţară, dar populaţia
pare, deocamdată, să fi primit cu resemnare noua situaţie.
Antena
3
