Jibril a explicat, de asemenea, că acesta reprezintă un răspuns al CNT "la întrebările venite din diferite capitale privind soarta Libiei dacă regimul Gaddafi ar cădea mâine".
"Este o preocupare legitimă: Libia este o ţară mare, strategică din punct de vedere geografic, o poartă între Africa şi Europa, o legătură între est şi vest, dar şi din punct de vedere economic, din cauza rezervelor sale petroliere importante pentru Occident în general", a precizat el.
În acelaşi timp, acesta a atenţionat Consiliul asupra unui "risc mare de divizare" a ţării.
Mahmoud Jibril a cerut ca procesul de deblocare a averilor clanului Gaddafi să fie realizat în mod accelerat, pentru că aceşti bani ar fi de mare ajutor în punerea în practică a foii de parcurs.
"Am menţionat astăzi alegerile. Vom contacta în termen scurt ONU, pentru a organiza alegeri în oraşele eliberate. (...)Scopul nostru este să dăm mai multă credibilitate orientărilor noastre pentru o democraţie autentică", a precizat acesta.
Consiliul de Tranziţie a mai stabilit, în cadrul aceleiași şedințe, ca prima etapă a acestui demers să fie înfiinţarea unui congres naţional pentru a stabili o nouă Constituţie pentru Libia, urmată de un referendum de aprobare a acesteia. Două luni mai târziu, ar urma alegerile prezidenţiale.
"Dacă poporul libian vrea să restaureze monarhia, aceasta va fi alegerea", a răspuns el, întrebat dacă este luată în considerare revenirea la monarhie, înlăturată de Gaddhafi în 1969.
Potrivit sursei citate, coaliţia de guvenare care va supraveghea întregul proces democratic va fi formată din membri ai Consiliului Naţional de Tranziţie, dar şi din tehnocraţi ai regimului Gaddafi, militari de rang înalt, ofiţeri ai serviciilor de informaţii şi un judecător
