Este vorba despre 17 state membre ale Uniunii Europene (Germania, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Spania, Estonia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, România, Slovacia, Slovenia şi Marea Britanie) şi El Salvador.
La un an după ce tratatul a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU, numărul ratificărilor a ajuns astfel la 31 din cele 118 de ţări care au semnat textul până în prezent.
Acest tratat, primul de acest gen, trebuie ratificat de cel puţin 50 de state pentru a intra în vigoare.
"În ritmul actual de semnări şi ratificări, tratatul ATT ar putea intra în vigoare în cea de-a doua jumătate a acestui an", a declarat Virginia Gamba, Înalt reprezentant adjunct al ONU pentru dezarmare.
Într-o declaraţie comună, cele 17 ţări europene s-au declarat "încrezătoare" în posibilitatea intrării în vigoare a tratatului până la sfârşitul anului 2014 şi au subliniat că "tratatul va face cu adevărat o diferenţă doar în cazul în care se va aplica în mod corespunzător".
Tratatul urmăreşte să responsabilizeze statele în materie de comerţ internaţional cu arme convenţionale, o piaţă de peste 80 miliarde dolari pe an. Fiecare ţară semnatară trebuie să evalueze înainte de orice tranzacţie dacă armele vândute riscă să fie utilizate pentru a încălca un embargo internaţional, pentru a încălca drepturile omului sau ar putea fi redirecţionate în profitul infractorilor.
Armele vizate variază de la pistoale la avioane şi nave de război, şi chiar rachete. Textul se referă la toate transferurile internaţionale (import, export, tranzit, brokeraj), fără a afecta legislaţiile naţionale privind achiziţionarea şi deţinerea de arme.
