Până vineri, este de aşteptat ca primii 3.000 de solicitanţi de azil să pătrundă prin porţile de la Heumensoord, de lângă oraşul olandez Nijmegen, la graniţa cu Germania.
De la finalul săptămânii trecute, echipe de soldaţi şi contractori privaţi au lucrat intens pentru a ridica primele corturi mari, aproximativ de dimensiunea a zeci de terenuri de fotbal.
"Trebuie să oferim adăpost acestor oameni, nu îi putem lăsa în stradă, mai ales acum că vine iarna", a declarat Gerard Brans pentru AFP.
Până acum, în comparaţie cu ţări precum Austria, Ungaria şi Germania, Olanda nu a fost afectată de zeci de mii de imigranţi care pătrund de-a lungul graniţelor europene. Autorităţile olandeze spun că primirea refugiaţilor va fi "simplă şi umană", cu paturi, duşuri, toalete portabile, electricitate şi conexiune la internet.
Vara, aproximativ 5.000 de soldaţi rămân aici în tabere pentru a lua parte la cel mai mare marş european, Marşul celor 4 zile la Nijmegen, iar utilităţi precum apă şi curent electric există deja. În anul 1990, terenul a fost folosit de două ori pentru a primi sute de refugiaţi care fugeau de războaiele care au urmat destrămării fostei Iugolslavii. Locul de tabără este o soluţie temporară, întrucât până în luna iunie va trebui evacuat pentru marşurile anuale şi pentru un eveniment paralimpic.
Solicitările de azil au crescut cu până la 159 la sută în al doilea trimestru din anul 2015 în Olanda, cel mai mare scor din Europa, potrivit Eurostat. Luna trecută, în Olanda au fost înregistrate 7.000 de cereri de azil, iar în această lună, 3.100 de solicitări au fost primite în doar o săptămână.
Premierul Olandei, Mark Rutte, cere stabilirea unor cote obligatorii pentru distribuirea refugiaţilor, afirmând că statele central şi est-europene care se opun propunerii au beneficiat de fonduri importante din partea UE, astfel că acum trebuie să asume responsabilităţi. "Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord privind distribuirea obligatorie a refugiaţilor. Preluarea imigranţilor nu poate fi făcută doar de un număr limitat de ţări; trebuie să se pună capăt comerţului cu drepturile de azil, cu faptul că imigranţii merg doar în ţările mai prospere", a declarat Rutte.
Politicianul olandez antiislam Geert Wilders a spus că este posibil ca printre imigranţi să se afle musulmani radicalizaţi. "Olanda nu vrea islamizare în ţară. În curând se va numi Olandistan", a spus acesta legislatorilor săptămâna trecută.