Potrivit opiniei generale din vârful ierarhiei americane, sunt şanse extrem de mici ca relaţiile cu regimul Karzai să fie restaurate.
"Dacă nu va fi parte din soluţie, va trebui să găsim o cale să trecem peste influenţa lui(n.r. Karzai)", a spus un oficial de rang înalt din administraţia SUA, citat de The Wall Street Journal.
"Trebuie să fim pragmatici şi să recunoaştem că preşedintele de la Kabul nu va semna ASB, dar să nu uităm că el nu reprezintă vocea unanimă a poporului afgan", a adăugat acesta.
Directorul Naţional al Serviciilor de Informaţii, James Clapper, a spus ieri că cel mai simplu ar fi ca Washingtonul să aştepte alegerile prezidenţiale din Afganistan şi să încheie înţelegerea cu succesorul lui Karzai.
"Nu cred că preşedintele Karzai va semna acest acord(n.r.ASB)", a subliniat Clapper.
Între timp, liderul de la Casa Albă, Barack Obama şi Secretarul Apărării, Chuck Hagel, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de aceste disensiuni cu oficialii de la Kabul, iar contactele dintre cele două părţi au fost diminuate pâna la limita diplomaţiei.
Statele Unite ale Americii şi aliaţii occidentali au pus presiune pe Karzai să semneze pactul de securitate, dar preşedintele afgan a evitat constant acest lucru, lăsând să se înţeleagă că responsabiltatea privind un eventual acord, ar trebui să cadă pe umerii viitorului guvern, după alegerile din aprilie.
Acordul de Securitate Bilaterală prevede ca cel puţin 12.000 de militari americani să rămână staţionaţi în Afganistan până în 2024, după termenul de retragere a trupelor stabilit pentru acest an.
"Încăpăţânarea" lui Karzai de a nu semna această înţelegere provine din neîcrederea reciprocă dintre Kabul şi Washington, ambele părţi suspectându-se una pe cealaltă pentru negocieri secrete cu talibanii.
Karzai mai are un as în mânecă atunci când justifică refuzul acestui acord. El spune că americanii nu au prezentat garanţii solide, care să susţină o încetare a atacurilor aeriene mortale din zonele rezidenţiale afgane.
