Aceste sancţiuni au "afectat grav" importul de produse farmaceutice şi echipamente medicale destinate tratării unor bolil grave, ca de explu, cancerul, scleroza multiplă sau insuficienţa renală, a declarat Fatemeh Hachemi, directoarea Fundaţiei pentru Boli Grave, maladii de care suferă, potrivit acesteia, şase milioane de iranieni.
Deşi sancţiunile occidentale nu vizează vânzarea către Iran de medicamente şi echipamente medicale, embargoul bancar a complicat importarea lor şi le-a multiplicat costurile, conducând la "penurii" în anumite domenii, a precizat ea.
"Ne confruntăm cu o penurie în principal în tratarea cancerelor şi sclerozelor multiple, dar şi în tratarea talasemiilor sau efectuarea de dialize", a subliniat Hachemi.
Este pentru prima dată când un oficial iranian vorbeşte despre amploarea impactului sancţiunilor occidentale asupra sănătăţii publice în Iran.
Până în vară, versiunea oficială a regimului considera că sancţiunile au doar un efect minim asupra ţării, iar aluzii rare ale presei cu privire la impactul lor sanitar evocau mai ales o creştere a preţului medicamentelor.
"Preţurile medicamentelor produse local au crescut cu 15-20% în ultimele trei luni, iar cele ale produselor importate cu 20 până la 80%", nota săptămâna trecută conducătorul unei firme farmaceutice iraniene, Mohammad Hossein Hariri, citat de agenţia Isna.
"Riscăm o criză a medicamentelor într-un viitor apropiat, dacă liderii nu abordează această problemă", a avertizat el.
Potrivit Iran Daily, Fatemeh Hachemi a trimis în august o scrisoare secretarului general al ONU Ban Ki-moon, cerându-i să intervină pe lângă ţările occidentale pentru a obţine "o anulare a sancţiunilor de natură politică ce afectează în mod inadmisibil bolnavii" din Iran.