Pe 22 octombrie, o aeronavă rusă specializată în colectarea de informaţii a pătruns 600 de metri în spaţiul aerian eston. Avioane de vânătoare aliate - germane, norvegiene, britanice, portugheze, turceşti, daneze şi finalndeze - au fost nevoite să decoleze marţi după-amiaza şi miercuri pentru a intercepta patru grupuri de avioane ruseşti care efectuau "manevre" în spaţiile aeriene ale Atlanticului, Mării Baltice, Mării Nordului şi Mării Negre. Potrivit NATO, a fost vorba despre o adevărată demonstraţie de forţă - implicând bombardiere, avioane de vânătoare şi de transport militar - care relevă o activitate "la scară mare" şi "neobişnuită".
Igor Koroşcenko, membru al Consiliului Consultativ de pe lângă Ministerul rus al Apărării, spune însă că forţele aeriene ruse se antrenează, efectuează zboruri de recunoaştere, pentru a înţelege mai bine intenţiile colegilor noştri din NATO".
"Occidentul s-a obişnuit să ne vadă reţinuţi. Dar s-a terminat, iar de-acum vom face lumea să ne recunoască interesele legitime", continuă oficialul rus, citat de AFP.
Brooks Tigner, un specialist în NATO de la IHS Jane's Defence, afirmă că "aceste provocări nu au încetat niciodată de la sfârşitul Războiului Rece încoace, dar nu au fost făcute publice".
"Ceea ce se schimbă este că în loc să survoleze Cercul Arctic, Norvegia şi Suedia, ei coboară către zonele mai populate, în formaţiuni mai complexe", explică el. "Iar oamenii pot să le observe, atunci când survolează insule britanice sau baltice", adaugă Tigner.
În urmă cu două săptămâni, Suedia a mobilizat peste 200 de militari, nave invizibile pe radar, dragoare de mine şi elicoptere în Marea Baltică, pentru a căuta un submarin străin văzut de mai multe persoane, amintind de operaţiunile lansate în anii '80 după incursiuni ale unor submarine sovietice.
"Am revenit la procedeele clasice ale Războiului Rece", consideră Pavel Felguenhauer, un analist militar de la Moscova. "Un joc de echilibru până pe marginea războiului nuclear, iar cum războiul nuclear era inadmisibil, partea opusă făcea concesii", aminteşte el.
"Scopul este ca ei să anuleze sancţiunile, să nu intre în taigaua noastră" şi "să-i sperie pe europeni, să-i facă să creadă că Rusia este pregătită de orice", continuă Felguenhauer, în opinia căruia "aceste cazuri vor fi tot mai frecvente".
"Preţul petrolului este foarte mic", ceea ce afectează veniturile statului rus, iar "sancţiunile fac rău", deci "pentru Vladimir Putin este urgent să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Occidentul", afirmă Igor Sutiaghin, cercetător la institutul londonez Rusi.
Săptămâna trecută, preşedintele rus "a avertizat că Rusia se pregăteşte de o confruntare cu Vestul", subliniază cercetătorul. "Cu această diplomaţie de canonieră" şi "în percepţia sa un pic sucită", Putin "intimidează Occidentul pentru a-i extorca o prietenie, dar cu condiţii".
