Sondajele exit-poll erau mult mai favorabile forţelor pro-occidentale, plasându-i pe comunişti cu puţin înaintea liberal-democraţilor sau chiar în urma acestora. Scrutinul parlamentar a fost cel de-al treilea în mai puţin de doi ani.
Cu toate acestea, participarea la vot a fost de peste 59 %, aproape la fel ca la alegerile precedente. Cele două exit-polluri au prezis o victorie confortabilă a partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană, care s-au prezentat separat la alegeri. Alianţa ar fi dispus chiar de cei 61 de deputaţi necesari pentru alegerea preşedintelui.
Comuniştii au refuzat să facă orice comentariu până la anunţarea rezultatelor oficiale. Rezultatele parţiale anunţate în timpul nopţii le-au acordat comuniştilor suficiente mandate pentru a bloca alegerea unui preşedinte pro-occidental. Ei ar putea, chiar, să-şi impună propriul candidat la funcţia supremă, dacă ar ajunge la un acord cu democraţii lui Marian Lupu, care a părăsit anul trecut partidul comunist.
Susţinătorii partidelor pro-occidentale au sperat într-o răsturnare a situaţiei, datorită voturilor exprimate în străinătate.
