Încă un oficial de rang înalt al Hezbollah a fost ucis într-un bombardament israelian împotriva Beirutului
Publicat acum 1 ora si 12 minute
Cercetarea a scos la iveală că pandemia a cauzat aproximativ 53 de milioane de tulburări depresive. Astfel de probleme au afectat în special femeile și tinerii.
Pe lângă criza sanitată mondială și pericolul reprezentat de virus în sine, cu peste 236 de milioane de infectați și aproape cinci milioane de morți, pandemia a umplut spitatele și a lăsat netratați mulți oameni care sufereau de diferite alte boli.
Specialiștii au transmis că lumea ce confruntă cu o altă mare problemă: se conturează o epidemie de afecțiuni mintale.
Potrivit unui studiu, publicat în revista The Lancet, în timpul pandemiei, cazurile de depresie gravă au crescut cu 28%. Diagnosticele de anxietate au fost și ele cu 26% mai numeroase.
Criza sanitară a fost terenul de reproducere ideal pentru apariția unei epidemii a afecțiunilor mintale: izolările, lipsa interacțiunii sociale, decesele fără doliu, incertitudinea în fața unui virus necunoscut și instabilitatea economică au alimentat suferința emoțională. Totodată, dificultatea cu care oamenii au avut acces la serviciile de sănătate, spitalele fiind axate pe covid și pline până la refuz, au umplut paharul, scrie El Pais.
Un sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 130 de țări a arătat că 60% au suferit întreruperi ale serviciillor de psihoterapie pentru persoanele vulnerabile.
Datele prezentate de oamenii de știință
Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Queensland (Australia), care au analizat date provenite din 203 țări, în decursul anului 2020. Depresia și anxietatea au crescut cu o medie de 25%, deși nu în mod omogen. Țările cele mai afectate de virus sunt și cele care duc povara multor cazuri de probleme mintale.
Cercetarea a analizat peste 5.000 de studii și aproape cincizeci de investigații efectuate în 2020. Astfel, oamenii de știință au colectat date despre prevalența acestor afecțiuni în timpul pandemiei și le-au comparat cu referințe din era pre-pandemică. Apoi, au estimat schimbarea prevalenței între cele două perioade, folosind indicatori ai impactului pandemiei, cum ar fi rata infecției și mobilitatea oamenilor.
În ciuda limitărilor studiului, cum ar fi lipsa datelor de calitate din unele țări sau a cifrelor bazate pe cazuri probabile ale acestor condiții, estimările sugerează că, în absența unei pandemii, ar fi existat 193 de milioane de cazuri de depresie majoră (2.471 cazuri la 100.000 de locuitori) la nivel mondial în 2020. Cu toate acestea, analiza arată că au existat 246 de milioane de cazuri (3.153 la 100.000).
Ce categorii de oameni sunt mai afectate
Cu cât rata infecției COVID-19 este mai mare și cu cât restricțiile sociale sunt mai mari, cu atât sunt mai frecvente aceste afecțiuni mintale. Damián Santomauro, cercetător la Centrul de Cercetare în Sănătate Mentală din Queensland și autor al studiului, precizează că o comparație între țări nu poate fi făcută „din cauza absenței datelor de înaltă calitate în majoritatea statelor și din cauza marjei de incertitudine în jurul estimărilor pe țări”.
Cercetătorii au descoperit că există grupuri de populație deosebit de vulnerabile: femeile. Motivele sunt diverse și pot fi reprezentate de asumarea mai multor responsabilități domestice, din cauza închiderii școlilor sau când membrii familiei se îmbolnăvesc.
Peste 35 de milioane de cazuri suplimentare de depresie au fost la femei, în timp ce la bărbați au fost aproximativ 18 milioane. O altă categorie de populație grav afectată a fost cea a tinerilor. Oamenii de știință au explicat că lipsa activităților sociale a fost principalul motiv. În plus, tinerii sunt mult mai predispuși să fie șomeri după crize economice.
Prevalența acestor tulburări a atins un vârf în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani (1.118 cazuri suplimentare de tulburare depresivă majoră la 100.000 și 1.331 cazuri suplimentare de tulburări de anxietate la 100.000).
Autorii studiului avertizează cu privire la „necesitatea urgentă de a consolida sistemele de sănătate mintală pentru a aborda povara tot mai mare” a acestor afecțiuni. „Strategiile trebuie să promoveze bunăstarea mentală și să vizeze factorii determinanți ai sănătății mintale slabe, agravate de pandemie”, spune Santomauro.
