Conflictul ar urma să se reaprindă între Armenia și Azerbaidjan, pornind de la pretextul câtorva localități de frontieră, nelocuite de zeci de ani, dar cu valoare strategică.
Dacă guvernul de la Erevan nu va face un compromis cu Baku și nu va returna patru sate azere pe care le deține de la începutul anilor 1990, "războiul va reizbucni la sfârșitul acestei săptămâni".
Însuși premierul armean Nikol Pashinian a formulat acest avertisment într-un clip video publicat marți.
Pashinian s-a întâlnit, luni, cu locuitorii zonei de frontieră din regiunea armeană Tavuș, situată în nordul țării.
Locația este aproape de cele patru sate disputate, aflate în prezent sub control armean.
Armenia a suferit anul trecut o înfrângere usturătoare, după ce Azerbaidjanul a preluat Nagorno-Karabah într-o ofensivă-fulger
Cele patru sate au o valoare strategică pentru Erevan, fiind situate de-a lungul drumului principal spre granița cu Georgia.
Azerbaidjanul a comunicat că returnarea acestora este o condiție prealabilă pentru un acord de pace menit să pună capăt la trei decenii de conflict în regiunea Nagorno-Karabah.
Forțele guvernului azer au recucerit această regiune în septembrie anul trecut, în urma unei ofensive fulgerătoare.
Drept consecință, aproximativ 100.000 rezidenți au fugit în Armenia.
Premier armean: cedăm patru sate Azerbaidjanului, sau începe războiul până la sfârșitul săptămânii
În discuțiile purtate luni cu localnicii din Tavuș, premierul armean a subliniat că eșecul de a ajunge la un compromis cu privire la satele disputate ar putea duce la un război cu Azerbaidjanul "până la sfârșitul săptămânii".
"Știu cum s-ar termina un astfel de război", a adăugat el.
După înfrângerea majoră de anul trecut, soldată cu recapturarea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, guvernele de la Baku și de la Erevan au făcut demersuri pentru semnarea unui tratat de pace, dar discuțiile s-au blocat la demarcarea graniței comune de 1.000 de kilometri, care rămâne închisă și puternic militarizată.
Pe de altă parte, Azerbaidjanul continuă să controleze zone recunoscute la nivel internațional ca făcând parte din Armenia.
Premierul Pașinian a semnalat în ultimele săptămâni că este dispus să returneze terenurile azere controlate de Armenia și a sugerat redirecționarea rețelei rutiere a țării sale, pentru a evita teritoriul azer.
Armenia se învecinează la nord cu Georgia și la est cu Azerbaidjanul.
Azerbaidjanul se învecinează la nord cu Rusia.
Secretarul general al NATO, vizite la Baku și la Erevan
Duminică, președintele azer Ilham Aliev a declarat că țara sa este "mai aproape ca niciodată" de o pace cu Armenia.
El a discutat anterior la Baku cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Marți, Stoltenberg a purtat discuții cu premierul armean.
Armenia a fost, cel puțin până recent, un aliat al Rusiei, dar relațiile sale cu Moscova s-au deteriorat în ultimele luni, după ce Erevanul a constatat că Moscova nu i-a oferit ajutor în războiul cu Azerbaidjanul.
Armenia s-a îndepărtat politic de Rusia în ultimele
Drept urmare, Armenia și-a orientat politica externă spre Occident, spre nemulțumirea Moscovei, iar oficiali de rang înalt au sugerat că acest stat din Caucazul de sud ar putea, într-o zi, să solicite aderarea la Uniunea Europeană.
Într-o succesiune de inițiative disidente, guvernul armean a anunțat că nu mai are nevoie de grănicerii ruși furnizați de Moscova pentru paza aeroportului din Erevan, iar premierul Pașinian a spus recent că țara sa ar putea părăsi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă.
Această alianță militară condusă de Moscova include șase state ex-sovietice: Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan.
Foto: Combatanți armeni într-un punct al așa-numitului coridor Lacin, care lega armenia de Karabah, februarie 2023
Sursa: Reuters
