Pronunţând vineri pedeapsa maximă de 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungirii, împotriva extremistului de dreapta pentru uciderea a 77 de persoane anul trecut, justiţia norvegiană a închis acest capitol dureros.
"Niciodată cuvântul uşurare nu a fost pronunţat atât de des într-un tribunal ca după verdictul de ieri (vineri)", nota sâmbătă un editorialist de la Aftenposten, un ziar de referinţă în Norvegia.
Este un sentiment împărtăşit de către supravieţuitorii carnagiului de pe Insula Utoya, unde Breivik a deschis focul asupra participanţilor la o tabără de vară a Tineretului Laburist, omorând 69 de persoane. Anterior, el a detonat o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând alte opt persoane.
"Acest rahat s-a terminat. Acum poate să înceapă viaţa", rezuma Ingrid Nymoen, într-un mesaj postat pe Twitter.
Uşurarea este cu atât mai mare, cu cât verdictul a rămas, după toate aparenţele definitv, acuzarea şi apărarea renunţând să facă apel.
Însă, odată ce procesul cu valenţele sale cathartice s-a încheiat, Norvegia - o ţară de tradiţie liberală, până într-acolo încât uneori este naivă, afirmă unele spirite critice - trebuie acum să vizeze faliile care au apărut cu ocazia crimelor comise de către Breivik.
O Comisie independentă creată de către premierul Jens Stoltenberg a criticat extrem de dur reacţia autorităţilor faţă de atacuri, apreciind că atentatul cu bombă de la Oslo ar fi putut să fie evitat, iar Breivik ar fi putut să fie arestat anterior.
Raportul Comisiei, publicat la 13 august, a antrenat demisia şefului poliţiei norvegiene.
El a denunţat o formă de apatie până la cel mai înalt nivel al statului, care a împiedicat punerea în aplicare a unei decizii adoptate în 2004 privind închiderea parţială a circulaţiei rutiere în cartierul în care se află sediile ministerelor.
O asemenea incompetenţă i-a permis lui Breivik să parcheze o camionetă, la bordul căreia se afla o bombă artizanală de aproape o tonă, la poalele blocului-turn de 17 etaje în care se află biroului premierului.
În ziua următoare publicării raportului, tabloidul Verdens Gang (VG), care deţine cel mai important tiraj în presa norvegiană, îl îndemna pe premierul Stoltenberg să îşi asume responsabilitatea şi să demisioneze.
Chiar dacă o vastă majoritate a norvegienilor sunt de părere că liderul laburist trebuie să rămână în post, apelul şi ecoul acestuia au un efect negativ cu un an înainte de alegerile legislative, al căror rezultat este foarte nesigur pentru Guvern.
Jens Stoltenberg se va adresa marţi, la solicitarea sa, Parlamentului, care îşi va întrerupe vacanţa de vară pentru a se reuni într-o sesiune extraordinară.
Reuniunea are ca scop să tragă învăţămintele criticilor formulate de către Comisie, în special cu privire la dezorganizarea de care au dat dovadă forţele de ordine, care a costat vieţi, potrivit unora, pe 22 iulie 2011.
Opoziţia de dreapta nu a exclus să depună ulterior o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. O asemenea iniţiativă va rămâne, însă, simbolică, având în vedere faptul că coaliţia de centru-stânga aflată la putere dispune, în prezent, în Parlament, de majoritatea necesară pentru a guverna.
Un proces de reflecţie urmează, totodată, să fie angajat asupra rolului jucat de psihiatrie în cadrul procesului, asupra importanţei şi metodelor acesteia.
Procesul lui Breivik a dat naştere, într-adevăr, unei abundenţe de diagnostice divergente - s-a vorbit inclusiv despre un adevărat "campionat al Norvegiei la psihiatrie" - care au relevat că această disciplină nu este o ştiinţă exactă şi care au obţinut încrederea norvegienilor.
