Mii de romi români au început să migreze în statele mai prospere ale Europei Occidentale după aderarea României la UE în 2007, dând naştere unei polemici în blocul comunitar referitoare la aplicabilitatea principiului eliminării graniţelor între statele membre, comentează New York Times în ediţia electronică.
Subiectul migrării între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a început să provoace reacţii explozive în timpul recesiunii economice.
"Ultima extindere a uniunii, în urma căreia s-au integrat ţările relativ sărace România şi Bulgaria în 2007, a sporit preocuparea că persoane sărace, care călătoresc distanţe lungi în căutarea unui loc de muncă, vor deveni o povară pentru statele mai bogate", notează cotidianul american.
În plus, migrarea romilor pun la îndoială modul în care România şi Bulgaria şi-au respectat obligaţiile de a îndeplini promisiunile făcute atunci când au aderat la UE. De exemplu, România a conceput o strategie de asistare a romilor, dar nu a acordat finanţarea necesară.
Expulzările de romi decise de Franţa nu par să ofere o soluţie pe termen lung, mulţi dintre romii deportaţi planificându-şi deja întoarcerea. La nivel informal, unii oficiali români ironizează acţiunile Franţei. "Ei nu fac decât să le ofere romilor un concediu plătit", a apreciat un oficial, citat de New York Times.
Romii care reuşesc să scape de sărăcie rareori îşi recunosc originea, din această cauză devenind mai greu pentru această comunitate să combată discriminarea cu care se confruntă, susţin militanţi pentru drepturile romilor.
Însă, apărătorii drepturilor romilor speră că recenta dipută pe această temă va forţa Uniunea Europeană să depună eforturi serioase pentru ajutarea reprezentanţilor etniei în cauză, aceştia fiind evident stigmatizaţi în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde au trăit în număr mare timp de mai multe secole, de cele mai multe ori în condiţii degradante, potrivit New York Times.
Antena3.ro
