NATO a plasat o comandă de rachete anti-aeriene Stinger în valoare de aproape 700 de milioane de dolari în numele mai multor ţări membre, a declarat marţi, la Washington, Jens Stoltenberg.
"Chiar astăzi, NSPA, agenţia de achiziţii a NATO, a semnat un contract multinaţional pentru rachete Stinger în valoare de aproape 700 de milioane de dolari", a declarat el la un forum al industriei de apărare de pe marginea summitului NATO de la Washington.
Rachetele Stinger care pot fi lansate de pe umăr sunt la mare cerere atât în Ucraina, unde au fost folosite cu succes pentru a opri atacurile ruse aeriene, cât şi în ţările europene vecine care se tem şi ele că ar putea fi puse în situaţia de a se apăra împotriva forţelor ruse pe viitor.
Potrivit unui comunicat NATO distribuit la summitul de la Washington, contractul semnat de NSPA vizează 940 de rachete Stinger în valoare totală de 670 milioane de dolari şi a fost încredinţat de guvernul SUA, în numele a trei aliaţi, grupului RTX. Agenţia a atribuit acest contract prin intermediul Parteneriatului de sprijin pentru Stinger, înfiinţat în 1990 şi care deserveşte opt aliaţi şi un stat asociat. Cei trei aliaţi care sunt implicaţi în contractul anunţat de Stoltenberg sunt Germania, Italia şi Olanda.
La Forumul industriei de apărare de la summitul NATO au fost adoptate mai multe iniţiative, printre care şi o scrisoare de intenţie pentru Allied software for Cloud and Edge (ACE) semnată de 22 de ţări, între care şi România, o nouă achiziţie multinaţională care ar urma să revoluţioneze operaţiunile Alianţei prin transformare digitală. ACE prevede integrarea de soluţii digitale de software prin tehnologii de ultimă generaţie care ar urma să amelioreze eficienţa operaţională asigurând comunicaţii unificate şi permiţând partajarea neîntreruptă a datelor în orice domeniu de operaţiuni.
În acelaşi timp, a fost semnată şi iniţiativa Alliance Persistent Surveillance from Space (APSS), care marchează cea mai mare investiţie multinaţională în capabilităţi amplasate în spaţiu din istoria NATO. APSS este menită să dezvolte capacitatea Alianţei de a monitoriza activităţile de la sol şi de pe mare cu o acurateţe fără precedent. Prin semnarea memorandumului de înţelegere, APSS a trecut la faza de implementare în care în următorii cinci ani 17 ţări aliate, între care şi România, contribuie cu echivalentul a peste un miliard de dolari pentru atribuirea de bunuri spaţiale comerciale şi naţionale.
De asemenea, cinci aliaţi - Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia - au semnat o Declaraţie de cooperare în spaţiul aerian transfrontalier. Textul ar urma să asigure că autorităţile aliate civile şi militare pot utiliza mai mult spaţiu aerian din cele cinci ţări NATO participante pentru exerciţiile de antrenament ale NATO şi alte activităţi aeriene din regiunea nordică.
