Un om al străzii a moştenit 42.000 de euro, dar i-a pierdut în gară. Ce s-a întâmplat după: „Tremura de bucurie”
Publicat acum 2 ore si 37 minute
„Fac apel către guvernul ucrainean să evite orice noi violenţe”, se arată într-un comunicat al secretarului general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.
Avertismentul din partea NATO vine în contextul în care preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, l-a înlocuit, miercuri, pe Volodimir Zamana, şeful Statului Major şi comandantul armatei, care afirmase anterior că „nimeni nu are dreptul să folosească forţele armate pentru a restrânge drepturile cetăţenilor”.
Noul şef al Statului Major şi comandant al armatei este amiralul Iuri Ilin, a anunţat un decret prezidenţial.
Numirea s-a produs odată cu lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” care acordă puteri extinse militarilor.
„În cazul în care armata intervine împotriva opoziţiei, legăturile Ucrainei cu NATO vor fi grav afectate”, a mai precizat Rasmussen.
Relaţiile dintre NATO şi Ucraina au fost lansate oficial în 1991, când Ucraina a devenit membră a Consiliului de cooperare nord-atlantic (redenumit "Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic", în 1997), imediat după obţinerea independenţei în momentul destrămării URSS.
În 1994, Ucraina a fost prima ţară din Comunitatea Statelor Independente (CSI) care a aderat la Parteneriatul pentru Pace (PPP), lansat în special cu Rusia şi fostele republici sovietice.
În anii '90, ţara a sprijinit operaţiunile de menţinere a păcii conduse de NATO în Balcani.
O cartă pentru un parteneriat specific a fost semnat în 1997 între NATO şi Ucraina.
În aprilie 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, liderii ţărilor aliate au convenit că Ucraina are vocaţia să devină membră a NATO.
Dar, în 2010, guvernul noului preşedinte ales Viktor Ianukovici a declarat că nu urmăreşte pentru moment obiectivul aderării la NATO, exprimându-se în acelaşi timp pentru menţinerea nivelului actual de cooperare cu Alianţa.
