Rasmussen recunoştea că sumele cheltuite pe forţele armate vor fi presate deoarece statele din grup introduc măsuri de a reduce datoriile lor, pe fondul crizei din zona euro.
Cu toate acestea, în comentarii pentru The Times, el declara că scăderea cheltuielilor în apărare ar putea ameninţa stabilitatea internaţională şi să limiteze perspectivele de creştere.
"Toate guvernele ar trebui să conştientizeze impactul pe temen lung al unor reduceri prea mari în bugetele de apărare, deaorece ştim din experienţă că creşterea economică este în mare parta dependentă de mediul internaţional de securitate," arăta acesta.
"Ştim că instabilitatea şi nesiguranţa afectează creşterea economică. Astfel că dacă facem reduceri prea mari în bugetele de apărare ar putea avea un impact pe termen lung asupra creşterii economice."
Comentariile sale vin după ce o serie de membri NATO au prezentat în această săptămână planurile de combatere a deficitelor bugetare.
Marea Britanie, Franţa, Italia şi Danemarca au atacat cheltuielile publice şi salariile, alăturându-se unei ofensive europene de a reclădi încrederea pieţei. Grecia şi Portugalia deja anunţaseră măsuri drastice.
În cadrul unui discurs la sediul alianţei, Rasmussen sublinia că este inevitabil ca sumele pentru apărare să fie afectate.
"Este foarte greu pentru guverne să susină că fac mari reduceri în programele sociale, educaţie sau pensii, dar nu în bugetele de apărare."
Antena3.ro
