„Nu este doar o declarație. Aceasta este o necesitate. Voi lucra cu Rusia atât cât va fi necesar pentru a rezolva problema exporturilor de arme și a retragerii trupelor (din Transnistria – n.red.)”, – a spus Sandu.
Ea a reamintit, de asemenea, că însuși ministrul rus al Apărării Șoigu a ridicat această problemă anul trecut.
Transnistria, unde populația de limbă rusă este majoritară, și-a declarat independența față de Moldova în 1990. Rusia sprijină militar și economic regimul separatist din regiune și numește prezența trupelor sale o „operație de menținere a păcii”.
În același timp, comunitatea internațională recunoaște Transnistria ca parte a Moldovei.
Unități ale Armatei a 14-a ruse sunt staționate pe teritoriul nerecunoscutului Transnistriei. La Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, Rusia s-a angajat să-și retragă până la sfârșitul anului 2002 din Transnistria (Republica Moldova) grupul său de trupe și muniție (depozitele din satul Kolbasna Rîbnița depozitează peste 20 de mii de tone de muniţie). Totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
În mai 2017, Curtea Constituțională a Moldovei a decis că prezența forțelor armate ruse în Transnistria contrazice neutralitatea statului, potrivit News Maker.
Potrivit rezultatelor alegerilor din noiembrie 2020, Maia Sandu a devenit președinte al Republicii Moldova, învingându-l pe actualul președinte Igor Dodon, care avea o imagine pro-rusă.
