Confruntarea prelungită Est-Vest după cel de-al Doilea Război Mondial și amenințarea asociată cu o conflagrație nucleară rămân o amintire nu atât de îndepărtată pentru mulți din Europa.
Deși legăturile dintre SUA și Rusia s-au deteriorat din ce în ce mai mult în epoca post-Război Rece, actuala criză ucraineană pare să fi împins lucrurile la un punct aproape de rupere.
„Este foarte neliniștitor”, a spus Ian Shields, lector asociat la Universitatea Cambridge, care a petrecut trei decenii în Royal Air Force din Marea Britanie și a zburat în misiuni de antrenament cu arme nucleare la începutul anilor 1980. „Din punct de vedere european, ar trebui să fim foarte îngrijorați de acest lucru.”
Putin, a spus Shields, realizează două obiective cheie: să-și întărească popularitatea internă cu declarații naționaliste, în timp ce face haos prin Europa, informează Los Angeles Times.
„Cred că din punct de vedere politic Putin joacă un joc foarte inteligent și foarte îngrijorător”, a spus Shields. „Dacă nu răspundem suficient de puternic, vom vedea literalmente o întoarcere la Războiul Rece, în care zonele din întreaga lume sunt împărțite în una sau două tabere.”
„Act of War”, a sunat titlul ziarul britanic Sun, descriind mișcarea lui Putin, etichetând momentul drept cea mai periculoasă perioadă internațională de la criza rachetelor din Cuba de acum 60 de ani.
Declarația lui Putin a declanșat promisiunile unei noi runde de sancțiuni americane și europene împotriva Moscovei, vizând companiile, rușii bogați și serviciile financiare ale țării.
Dar, probabil, cel mai important răspuns a fost anunțul cancelarului german Olaf Scholz, marți, că suspendă certificarea proiectului conductei de gaz natural Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, care merge din Rusia până în Germania.
Germania și cea mai mare parte a Europei sunt puternic dependente de gazul natural rusesc. Mai mult de o treime din gazul folosit de Uniunea Europeană din 27 de țări pentru a genera electricitate și a încălzi casele provine din Rusia. Acesta este unul dintre motivele pentru care Berlinul a fost uneori privit ca un partener reticent în încercarea Washingtonului de a controla Moscova.
Liderul german a fost enigmatic când a explicat de ce guvernul său a luat măsuri pentru a bloca certificarea conductei - o măsură pe care Washington-ul a dorit-o de la Berlin de mult timp.
Generalul Richard Shirreff, fostul comandant NATO al Marii Britanii, a avertizat că situația s-ar putea transforma într-un „război la o scară nemaivăzută în Europa din 1945. Cred că este dificil să exagerăm gravitatea situației”.
La Paris, un oficial francez a declarat pentru France 24 că declarația de luni a liderului rus a fost „rigidă și paranoică” și a trădat promisiunile făcute președintelui Emmanuel Macron.
Liderul francez a vorbit cu Putin de două ori la telefon duminică într-o încercare frenetică de a reduce tensiunile și de a deveni probabil interlocutorul principal al Europei cu omologul său rus.
În țările est-europene, cum ar fi Polonia și Ungaria, cândva state satelit sovietice, oficialii se pregăteau pentru un posibil aflux de refugiați din Ucraina vecină. Fostele state din prima linie din Războiul Rece – și actualii membri ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – nu își fac iluzii cu privire la consecințele unui război în Europa.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a condamnat acțiunea lui Putin drept „o încălcare grosolană a dreptului internațional”.
De asemenea, premierul italian Mario Draghi a numit recunoașterea de către Rusia a celor două regiuni separatiste „o încălcare inacceptabilă a suveranității democratice și a integrității teritoriale a Ucrainei”.
Italia a fost mult timp considerată de mulți ca blândă cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei. Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a legat o prietenie strânsă cu Putin, iar Matteo Salvini, liderul populist de extremă dreapta și fost ministru de interne, a laudat Rusia.
Germania, care găzduiește cea mai mare economie a Europei, a fost, de asemenea, văzută uneori la Washington ca ezită să dea sancțiuni împotriva Rusiei, din diverse motive – în special dependența sa de gazul natural rusesc pentru nevoile energetice și numeroasele sale legături de afaceri cu Rusia.
De asemenea, există un sentiment persistent de vinovăție printre unii germani pentru distrugerea provocată Rusiei în al Doilea Război Mondial.
Mai mult decât atât, mulți germani, în special în fosta Germanie de Est, cred că Occidentul este în mare parte responsabil pentru tulburările actuale. Ei citează adesea politica agresivă a Washingtonului de a împinge extinderea NATO până la granițele Rusiei, pe care Moscova o consideră o amenințare gravă pentru securitate.
Cel de-al Doilea Război Mondial a lăsat și o profundă tensiune pacifistă în Germania. „Nie wieder Krieg” (n.r. Niciodată război) a fost un slogan popular de zeci de ani, apărând pe autocolante și în multe părți.
