Antena 3 CNN Externe Misterul „Sfântului Graal” care stă de 300 de ani pe fundul oceanului. Cine are dreptul la aurul și smaraldele de pe San José

Misterul „Sfântului Graal” care stă de 300 de ani pe fundul oceanului. Cine are dreptul la aurul și smaraldele de pe San José

Georgiana Marina
5 minute de citit Publicat la 14:53 03 Oct 2024 Modificat la 14:53 03 Oct 2024
epava San Jos?
Galionul San José, scufundat acum 300 de ani, este deseori numit „Sfântul Graal al epavelor”. FOTO:Profimedia Images

Descoperit în 2015 în apele din largul coastei orașului-port Cartagena de către guvernul columbian, galionul San José, scufundat acum 300 de ani, este deseori numit „Sfântul Graal al epavelor”. Corabia cu 62 de tunuri și trei catarge  ar fi transportat aur, argint, smaralde în valoare de miliarde de dolari, obținute din minele din Potosi, Peru. Nici până în ziua de azi nu s-a lămurit cine are dreptul la acea comoară și ce să se facă cu epava, scrie BBC.

Vasul călătorea din Panama spre Columbia atunci când s-a scufundat cu 600 de persoane la bord, în ziua de 8 iunie 1708, în timpul unei bătălii din Războiul Succesiunii Spaniole împotriva vaselor britanice.

Institutul Columbian de Antropologie și Istorie (ICANH) a declarat locul în care a fost descoperită epava o „zonă arheologică protejată” pentru a-i „conserva valoarea științifică și arheologică”. 

Descoperirea vasului San José este importantă pentru Columbia datorită bogăției de artefacte culturale și istorice de la bord - și pentru informațiile pe care le-ar putea dezvălui despre climatul economic, social și politic al Europei la începutul secolului al XVIII-lea.

Dar evenimentul a iscat și o bătălie legală de miliarde de dolari. Columbia insistă că a fost prima care a descoperit vasul San José în 2015 cu ajutorul oamenilor de știință internaționali.  Revendicările sale sunt contestate de o companie americană de recuperare marină numită Sea Search-Armada (SSA), cunoscută în trecut drept Glocca Morra, care susține că a fost prima care a descoperit epava la începutul anilor '80. SSA a dat în judecată guvernul Columbian la Curtea Permanentă de Arbitraj și vrea să obțină 10 miliarde de euro - jumătate din valoarea estimată a comorilor din epava vasului San José.

Spania susține de asemenea că San José și încărcătura sunt proprietatea sa, în timp ce grupurile indigene din Bolivia și Peru susțin că au dreptul la cel puțin o parte din comoară. Ei consideră că nu este o comoară spaniolă, deoarece a fost jefuită de spanioli din minele din Anzi

„Acea bogăție provenea din minele din Potosí din munții Boliviei. Această încărcătură aparține poporului nostru – argintul, aurul – și credem că ar trebui ridicată de pe fundul mării pentru a împiedica vânătorii de comori să o jefuiască. Câți ani au trecut? Trei sute de ani? Au această datorie la noi”, spune Samuel Flores, un reprezentant al unuia dintre grupurile indigene.

Pierderea navei San José și a mărfurilor pe care le transporta a provocat mari dificultăți pentru mulți negustori din Europa și Lumea Nouă, potrivit rapoartelor SSA.

Guvernul columbian spune că vrea să ducă epava într-un muzeu. Căutătorii de comori susțin că valoarea comercială a încărcăturii ajunge la 18 miliarde de dolari. Arheologii spun însă că epava ar trebui lăsată acolo unde se află. 

Istoricii spun că San José este un cimitir și trebuie respectat ca atare, deoarece  în jur de 600 de oameni care erau la bord s-au înecat.

„Nu văd o cale ușoară de ieșire din asta”, a spus Carla Rahn Phillips, un istoric care a scris o carte despre San José. „Statul spaniol, guvernul columbian, diferitele grupuri indigene, vânătorii de comori. Nu cred că există vreo modalitate prin care toată lumea poate fi mulțumită.”

Imagini spectaculoase cu epava San José, realizate cu camere submersibile

Columbienii au făcut publice imagini spectaculoase cu epava San José, realizate cu camere submersibile. Ca parte a procesului său de la Haga, Sea Search Armada a comandat un studiu al încărcăturii. Ea își estimează valoarea la 7-18 miliarde de dolari. „Această comoară includea șapte milioane de pesos, 116 cufere de oțel pline cu smaralde, 30 de milioane de monede de aur”, spune Rahim Moloo, avocatul care reprezintă Sea Search Armada. El a descris-o drept „cea mai mare comoară din istoria umanității”.

„Încerc să mă abțin fac estimări actuale despre orice. Dacă vorbiți despre monede de aur și argint, facem acum o estimare bazată pe greutatea aurului? Sau ne uităm la ce ar putea plăti colecționarii din aceste monede de aur?. Pentru mine este aproape lipsit de sens să încerc să vin cu un număr acum. Estimările vânătorilor de comori, pentru mine, sunt de râs”, spune Carla Rahn Phillips.

În timp ce San José este adesea descris ca Sfântul Graal al epavelor, nava este  conform Națiunilor Unite doar una dintre cele trei milioane de nave scufundate pe fundul oceanului nostru.

Sunt foarte puține date certe despre cine le deține, cine are dreptul să le cerceteze și – dacă există o comoară la bord – cine are dreptul să o păstreze.

În 1982, ONU a adoptat Convenția privind dreptul mării – adesea descrisă drept „constituția oceanelor”, dar documentul lămurește puține reguli despre epave. Din această cauză, ONU a adoptat un al doilea set de reguli în 2001 – Convenția UNESCO din 2001 privind patrimoniul cultural subacvatic care aduce mult mai multe precizări despre epave, dar multe țări au refuzat să o ratifice. Columbia și SUA, de exemplu, nu l-au semnat.

„Cadrul legal în acest moment nu este nici clar, nici complet”, spune Michail Risvas, avocat la Universitatea Southampton din Marea Britanie. Specialist în arbitraj internațional și dispute maritime, el adaugă: „Mă tem că dreptul internațional nu are răspunsuri clare”.

Pentru mulți arheologi, epave precum San José nu ar trebui mutate și ar trebui explorate doar pe fundul oceanului.

„Dacă cobori în adânc, iei o mulțime de artefacte și le scoți la suprafață, ai doar o grămadă de lucruri. Nu există nicio poveste de spus”, spune Rodrigo Pacheco Ruiz, scafandru mexican care a explorat zeci de epave din întreaga lume.

De aceeași părere este și Juan Guillermo Martín, un arheolog maritim columbian care a urmărit îndeaproape cazul San José. „Comoara San José ar trebui să rămână pe fundul mării, împreună cu rămășițele umane ale celor 600 de membri ai echipajului care au murit acolo”, spune el.

 

 

×
x close