Unul din aceşti oameni a fost Călugărul Abel. El a prezis soarta ţarilor ruşi, războiul Rusiei cu Franţa din 1812 şi intrarea triumfală a lui Napoleon în Moscova, destinul tragic al Casei Imperiale a Romanovilor şi moartea martirică a ultimului ţar, Nicolae al II-lea. A prevestit cele două războaie mondiale, căderea autocraţiei imperiale şi valul de nenorociri care a lovit întreaga lume, ca urmare a revoluţiei bolşevice. Pentru aceste profeţii, călugărul rus Abel a fost aruncat în temniţă, unde a petrecut peste 20 de ani.
A ajuns alături de cei mai mari criminali şi hoţi din acele timpuri, în închisoarea din Sankt Petersburg pentru că avusese îndrăzneala să îi spună Împărătesei Ecaterina cea Mare cum şi când avea să moară.
Însă toate aceste măsuri au fost luate în zadar. Deşi nimeni nu avea voie să vorbească cu acest bărbat, exact la 8 luni de când a făcut previziunea, împărăteasa a murit. Evenimentul a şocat întreaga curte imperială, iar pe moştenitorul tronului, Pavel I, autenticitatea teribilei prevestiri l-a îngrozit.
La numai câteva zile de la încoronarea sa ca ţar, Pavel I s-a urcat într-o trăsură şi a plecat grabnic către fortăreaţa Shlisselburg, acolo unde, în temniţă, zăcea enigmaticul prooroc.
Ţarul: "Părinte prea cinstit, se vorbeşte despre tine, dar şi singur văd asta, că asupra ta harul lui Dumnezeu s-a odihnit. Ce spui despre domnia şi soarta mea? Numeşte-i pe succesorii tronului meu şi vorbeşte-mi despre domnia lor. Spune tot, nu te teme!”
Abel: "Scurtă fi-va domnia ta şi văd, păcătosul de mine, năprasnicul sfârşit al Măriei tale. În ziua de 11 martie, o moarte martirică vei primi şi în iatac vei fi gâtuit de tâlhari..."
Ţarul: "Ce se va întâmpla cu succesorul meu, prinţul Alexandru?”
Abel: "Franţuzul (Napoleon Bonaparte) va pârjoli Moscova în timpul domniei sale, iar Alteţa sa, ca răsplată, va pune stăpânire pe Paris. Succesorii lui vor fi Nicolae I, apoi Alexandru al II-lea şi Alexandru al III-lea”.
Ţarul: "Cui va lăsa moştenire tronul acesta din urmă?”
Abel: "Lui Nicolae al II-lea, ţarul cel sfânt, care va avea cumpătarea şi înţelepciunea lui Hristos, răbdarea şi puritatea unui porumbel neprihănit. Coroana imperială o va schimba el pe cununa de spini, căci fi-va trădat de propriul său neam, aşa cum a fost vândut Fiul lui Dumnezeu. Fi-va un război mare, atotpustiitor, ce va cotropi întreaga lume... În văzduh, oamenii vor zbura ca păsările şi pe sub ape, vor înota ca peştii, însă se vor răpune unii pe alţii cu pucioasa cea urât mirositoare. Şi în ajun de izbândă, tronul ţarilor se va prăbuşi, iar mujicul înnebunit, cu toporul în mână, va cuceri puterea. Mult sânge şi lacrimi de suferinţă vor adăpa pământul. Şi vrăjmaşii din interiorul ţării vor biciui pământul rusesc, prăda-vor ei altarele sfinte şi nimici-vor bisericile Domnului. Şi vor pricinui ei moartea celor mai vajnici oameni ai Rusiei”.
"Şi frate pe frate se va ucide, şi râuri de sânge vor curge în lume. Dar Domnul cel atotmilostiv îi va ierta pe fiii săi cei fără de Dumnezeu şi lumea va renaşte”.
