Potrivit demnitarei germane, în ultimele luni Alianța Nord-Atlantică și-a demonstrat hotărârea de a-și apăra flancul estic. ''Desigur, problema vitezei și a unui răspuns adecvat la potențiale amenințări joacă un rol major și eu pot doar să recomand ca această capacitate de reacție a NATO să nu fie subestimată. Această capacitate este ridicată. Am arătat adaptabilitatea necesară și aceasta este o reacție la exercițiile rapide pe care le-am văzut de cealaltă parte a graniței'', a afirmat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă.
Ea a răspuns astfel unei întrebări legate de comentariile președintelui estonian Toomas Hendrik Ilves potrivit cărora NATO își poate desfășura forțele în țările baltice în patru ore, în timp ce ''vecinul nostru'' (Rusia, n.r.) a arătat că viteza sa de a acționa este ''practic instantanee''. ''Ei sunt aici și în patru ore totul se termină'', a spus Ilves, într-un interviu pentru The Telegraph.
Forța de reacție rapidă a NATO este improbabil să devină deplin operațională până în 2016 sau 2017, dar Alianța se concentrează pe actuala forță de reacție, ale cărei efective sunt furnizate în acest an de Germania, Olanda și Norvegia.
În acest context, premierul estonian Taavi Roivas a subliniat că țara sa dorește ca prezența pe termen lung a NATO pe teritoriul Estoniei să fie condusă de Germania, potrivit AFP.
''Estonia consideră că o staționare pe termen lung a aliaților europeni pe teritoriul estonian și în celelalte țări baltice ar putea fi condusă de Germania'', a spus Roivas.
''Preocupările dumneavoastră sunt și ale noastre'', a dat asigurări ministrul german al apărării.
În timpul vizitei sale la Tallinn, ministrul german a vizitat și un centru NATO de combatere a atacurilor cibernetice. În 2007, Estonia a fost victima unui astfel de atac, care a afectat activitatea principalelor instituții publice timp de mai multe zile. Contextul și autorii acestui atac încă sunt neclare.
