După integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, romii din România şi Bulgaria pot trăi în Germania fără să fie nevoiţi să efectueze vreo formalitate. Romii pot locui unde doresc pe teritoriul blocului european, însă cetăţenia europeană nu reprezintă nicio garanţie împotriva discriminării, sărăciei şi respingerii, scriu jurnaliştii germani.
"Oamenii care trăiesc în sărăcie în ţările lor de origine vin la noi", explică Leyla Özmal, comisarul pentru integrare al oraşului Duisburg. Etnicii "romi, ştim, sunt mai expuşi discriminării", a subliniat oficialul german.
Limitările impuse cetăţenilor est-europeni pe piaţa muncii nu le permit să muncească în Germania, fiind astfel nevoiţi să lucreze adesea ilegal sau "să devină infractori". Mulţi dintre copii nu merg la şcoală şi foarte puţini adulţi deţin asigurări de sănătate. Din cauza lipsei de bani, romii sunt nevoiţi să trăiască în condiţii insalubre.
În plus, germanii se simt deranjaţi de romi, fiind înregistrate numeroase plângeri din cauza gunoiului sau zgomotului. De asemenea, prezenţa unor tineri pe stradă care caută un loc de muncă provoacă resentimente, unele comunităţi locale fiind deja împovărate.
La Duisburg, spre exemplu, declinul mineritului şi industriilor oţelului au alimentat şomajul.
Deutsche Welle mai arată că situaţia romilor din România şi Bulgaria s-ar putea îmbunătăţi curând. La 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse est-europenilor urmează să fie anulate.
"Trebuie să utilizăm perioada de timp care a mai rămas pentru a pregăti piaţa muncii", subliniază Özmal.
Integrarea unei noi comunităţi de imigranţi implică anumite costuri, adaugă ea. Oportunităţile obţinerii unor calificări şi cursuri sunt posibile doar dacă sunt alocate sume suplimentare prin intermediul unor programe.
