Un prim aspect de remarcat la necogierile dintre ruşi şi ucrainei este masa negocierilor.
Din păcate vorbim despre distanţare, a explicat expertul Aurelian Ciocan. Dacă la negocierile din Belarus putem vorbi de apropiere, în Antalya putem vedea mese aşezate în forma literei U, cu o distanţă foarte mare.
Distanţarea se vede, de altfel, atât pe chipurile delegaţilor din Rusia căt şi pe cele ale delagaţilor din Ucraina.
Un alt lucru vizibil în primele momente ale întâlnirii celor doi miniştri de externe este că Dmitro Kuleba îl priveşte pe Serghei Lavrov direct în faţă, în timp ce acesta îi evită privirea, făcându-şi de lucru. Se vede o deschidere mai mare a delegaţiei ucrainene, în special ministrul de externe, care are o privire mai relaxată, nu este atât de încordat ca omologul său rus.
Serghei Lavrov se uită foarte mult în jos, la fel face şi în timpul conferinţei de presă. Asta denotă suspiciune şi lipsă de încredere în interlocutor, o opinie deja formată. Mai mult de jumătate din conferinţa de presă care a avut în jur de 40 de minute, ministrul rus de Externe a stat cu capul în jos, în foile pe care le are la el.
Ticurile nervoase ale lui Lavrov
Serghei Lavrov s-a jucat sistematic cu hârtia, cu ceasul, cu casca şi firul de la cască. Are o stare de nelinişte şi disconfort, vizibilă pe frunte, buze şi degetele mâinilor. Are o postură sobră, chiar o armură. Are un rol pe care un joacă. Are un singur moment când schiţează un zâmbet şi renunţă, parcă, la mască.
La polul opus, Dmitro Kuleba a dialogat cu presa în picioare, cu privirea în faţă, comunicând direct, luând întrebările ochi în ochi. Are foarte puţine scăpări sau ezitări în care putem să îl vedem că nu ar vrea să clarifice situaţia, să comunice.
