Liderii europeni se îndreaptă spre o luptă aprigă joi, după ce Germania şi Franţa au fost acuzat că au complotat pentru a susţine candidatul lor favorit la postul de preşedinte al UE.
Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy ar fi făcut un pact pentru a-l aduce pe premierul belgian Herman Van Rompuy în puternicul post de la Bruxelles, creat de Tratatul de la Lisabona.
Încercarea de "blat" a mânit Marea Britanie, Spania, Italia, Polonia şi alte state central şi est europene. Vestea despre încercarea de acord a venit după ce cancelarul Merkel a anunţat o alianţă franco-germană pentru a numi un preşedinte şi un ministru de externe al UE.
"Germania şi Franţa vor ajunge la un acord pe această chestiune şi nu se vor contra," declara aceasta.
Dimensiunea negocierilor din spatele scenei a devenit evidentă când Reinhard Bettzuege, ambasadorul Germaniei la Bruxelles a încălcat un cod al tăcerii. Spre jena liderului german, el a recunoscut sprijinul statului său pentru Van Rompuy.
"Germania crede că premierul belgian este un candidat pentru preşedinţia UE. Cancelarul Angela Merkel şi guvernul său îl sprijină pe Van Rompuy," a spus el pentru ziarul belgian De Morgen.
Oficialii germani au încercat ulterior să susţină că a fost citat greşit înainte de a admite că a făcut declaraţiile, dar nu vorbea în numele guvernului.
Alianţa franco-germană vizează un preşedinte de centru-dreapta alături de un ministru de externe de centru-stânga. Van Rompuy a devenit favoritul prezidenţial, în timp ce Miguel Angel Moratinos este cotat cu şanse de a deveni ministru de Externe.
Alianţa dintre cele două state a înfuriat alte membre UE.
Un diplomat est european declara pentru presă că "zilele când Franţa şi Germania puteau decide lucruri pentru un mic club au trecut de mult". Ultima tentativă franco-germană de a impune un candidat în funcţie de top a UE a eşuat în 2004, când Guy Verhofstadt, premierul belgian, a primit veto din partea Marii Britanii pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.
Un alt diplomat a descris atmosfera printre statele central europene ca fiind de "furie", pe fondul pregătirilor pentru un summit despre care mulţi cred că va fi haotic şi imprevizibil.
Alţi candidaţi, printre care Jan Peter Balkenende, premierul olandez, sau Vaira Vike-Freiberga, fost preşedinte leton, ar putea profita de pe urma situaţiei.
Antena3.ro