"Ştim că prescrierea inutilă a antibioticelor pentru anumiţi bolnavi creşte prevalenţa bacteriilor rezistente la astfel de tratamente. Acest lucru provoacă o preocuparea crescândă în SUA şi în restul lumii", a remarcat dr. Jeffrey Linder, cercetător la Brigham Women's Hospital din Boston, principal autor al studiului apărut în ediţia on-line a publicaţiei Journal of the American Medical Associaton Internal Medicine.
De exemplu, deşi doar 10% dintre durerile de gât care îi afectează pe adulţi sunt provocate de streptococ — o bacterie—, care ar fi singurul motiv de administrare de antibiotice, rata de prescriere a acestui medicament în Statele Unite pentru o astfel de infecţie este de 60% din cazuri, potrivit lui Linder. Similar, pentru tratarea bronşitelor, o inflamaţie de origine virală, 73% dintre reţete conţin antibiotice, deşi în mod normal acestea nu ar trebui prescrise, nefiind decât foarte rar cazul unor infecţii de origine bacteriană.
Cercetătorii au analizat reţetele prescrise în 39 de milioane de cazuri de bronşită şi 92 milioane de cazuri de dureri de gât înregistrate în SUA între 1996 şi 2010 şi au ajuns la concluzia că rata pe plan naţional de prescriere de antibiotice în asemenea cazuri a rămas neschimbată în acest interval, la 60%.
"În afară de contribuţia pe care o are la creşterea rezistenţei bacteriene, folosirea în mod inutil a acestor tratamente majorează costurile financiare pentru sistemul sanitar şi produce efecte medicale nefaste la persoanele cărora le sunt administrate", a subliniat dr. Michael Barnett, coautor al cercetării.
Cea mai mare parte a durerilor de gât şi a bronşitelor trebuie tratate prin repaus şi consum de lichide.
Rezistenţa microbiană la antibiotice afectează cel puţin două milioane de persoane pe an în Statele Unite şi ucide 23.000 de oameni, conform unui recent raport al Centrului federal pentru controlul şi prevenirea bolilor /CDC/, publicat la 17 septembrie, conform AGERPRES.
