Martin Luther King Jr. (1929-1968), pastor baptist nord-american, a fost un activist politic, care a organizat şi condus marşuri în favoarea dreptului la vot, pentru desegregare rasială şi alte drepturi civice elementare pentru cetăţenii de culoare nord-americani. Legile inspirate de Martin Luther King, ?Civil Rights Act?, ?Voting Rights Act?, au fost promulgate de preşedintele Lyndon B. Johnson. King a rămas în istorie cu discursuri emoţionante, precum "I have a dream" ("Am un vis"), rostit la 28 august 1963.
În lupta sa împotriva discriminării rasiale, a primit ajutor din partea unor figuri politice importante, precum John Fitzgerald Kennedy. Martin Luther King a fost şi cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru Pace, acordat, în 1964,pentru lupta împotriva segregaţiei rasiale. Preşedintele american Jimmy Carter i-a acordat Medalia prezidenţiala pentru libertate.
Martin Luther King Jr a fost asasinat pe 4 aprilie 1968, la 39 de ani, pe când participa la un miting pentru apărarea drepturilor civile organizat la Memphis.
"Odată cu Martin Luther King a murit şi principiul non-violenţei. Să credem că acest principiu mai poate fi recuperat ar însemna să ne auto-amăgim", scria acum 40 de ani presa americană după asasinarea acestuia. Ziua lui Martin Luther King a devenit sărbătoare în Statele Unite, încă din 1986.
Jumătate de secol mai târziu, un alt tânăr ambiţios de culoare , trecut de vârsta la care Luther King vorbea maselor de oameni, se remarcă pe scena politică americană. Absolvent al Universităţii Columbia şi al Facultăţii de Drept de la Harvard, Barack Obama şi-a început cariera lucrând ca avocat în apărarea drepturilor civile. S-a alăturat, curând, taberei democrate, sprijinit de soţia sa Michelle, deja membră. Din februarie 2007, dată la care a anunţat începerea campaniei sale prezidenţiale, Obama include printre obiectivele sale prioritare combaterea discriminării de orice tip.
Pe 4 noiembrie, este ales preşedinte al Statelor Unite. Barack Obama a fost felicitat chiar de fiica lui Matin Luther King, Bernice.
"Acest lucru înseamnă că munca pentru care tatăl şi mama mea s-au sacrificat nu a fost în van (...). Am fost foarte emoţionată în această seară şi am plâns ascultând anunţul (victoriei sale)", spune aceasta, citată de AFP.
În programul său, Obama promite că va răsturna hotărârea Curţii Supreme de Justiţie care restrânge capacitatea femeilor şi minorităţilor de a combate discriminarea în ceea ce priveşte plăţile. Totodată, preşedintele Obama şi vicepreşedintele Joe Biden vor adopta "Actul Plăţilor Cinstite", pentru a se asigura că femeile sunt plătite în mod egal cu bărbaţii în cazul aceluiaşi tip de muncă prestată şi Legea Nediscriminării în Muncă, pentru a împiedica favoritismele în funcţie de orientare sexuală, identitate sau formă de exprimare.
Preşedintele ales al SUA doreşte să înlăture politizarea de care administraţia Bush s-a făcut vinovată în cadrul Departamentului de Justiţie. Împreună cu Biden, Obama vrea să pună capăt testelor de ideologie pe care ocupanţii posturilor din Divizia Drepturilor Civile trebuie să le treacă.
În acelaşi timp, şeful statului american va întări legislaţia privind crimele rasiale sau a altor tipuri de crime comise ca urmare a dezaprobării apartenenţei la un anumit grup sau categorie socială.
În lupta sa pentru drepturile civile ale cetăţenilor, Barack Obama a primit atât sprijinul taberei democrate, cât şi pe cel al unor figuri importante din mass media americană, precum Oprah Winfrey.
Barack Obama a fost ales preşedinte al Statelor Unite, ieşind victorios din lupta cu republicanul John McCain. Candidatul democrat a câştigat majoritatea sufragiilor şi simpatia americanilor de pretutindeni, devenind primul bărbat de culoare instalat la Casa Albă.
Antena3.ro
