Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor din Franța, partidul condus de Marine Le Pen și Jordan Bardella, numit Adunarea Națională (RN, Rassemblement National), a câștigat turul întâi al legislativelor din Franța, după ce a obținut un scor general de 33,14% din voturile exprimate.
NFP a fost pe locul doi în preferințele alegătorilor francezi, obținând 27,99 % din voturi, iar Ensemble, partidul lui Emanuel Macron, doar 20,76%.
Francezii "au dat un verdict fără apel", s-a bucurat duminică seara Jordan Bardella, 28 de ani, care pare să se apropie nestingherit de Matignon, sediul prim-ministrului, scrie Agerpres.
Al doilea tur al alegerilor legislative va fi "unul dintre cele mai decisive din întreaga istorie a celei de-a Cincea Republici" franceze, fondată în 1958, a adăugat el, dând asigurări că doreşte să fie, dacă va câştiga, "premierul tuturor francezilor", "un premier de coabitare care respectă Constituţia", dar "intransigent".
"Blocul macronist" este "practic şters", s-a bucurat şefa extremei drepte, Marine Le Pen, care a pierdut în faţa şefului statului la ultimele două alegeri prezidenţiale.
Francezii au arătat "dorinţa lor de a întoarce pagina celor şapte ani de putere dispreţuitoare şi corozivă" a șefului statului Emmanuel Macron, a spus Marine Le Pen, aleasă din primul tur în circumscripția ei din departamentul Nord.
Legislativele au ca scop alegerea celor 577 de deputaţi din Adunarea Naţională, a cărei viitoare faţă va depinde de negocierile dintre partide şi de eventualele retrageri şi instrucţiuni de vot din fiecare circumscripţie.
"În faţa RN, a venit timpul pentru o mare uniune, clar democrată şi republicană, pentru turul doi", a afirmat Emmanuel Macron într-o declaraţie scrisă.
Dar în timp ce "frontul republican" împotriva extremei drepte a continuat să se fisureze de-a lungul anilor, preşedintele francez nu a clarificat complet atitudinea de urmat în cazul unor dueluri între RN şi NFP.
Tenorii din tabăra lui păreau până în prezent să încline spre "nici RN, nici La France insoumise (LFI)", partidul radical de stâng membru al NFP, o poziţie criticată la nivel intern.
La stânga, ecologiştii, socialiştii şi comuniştii au anunţat că se vor retrage dacă un alt candidat, inclusiv din majoritatea prezidenţială, este mai bine plasat pentru a face baraj RN.
Liderul LFI, Jean-Luc Mélenchon, care a calificat aceste alegeri drept o "înfrângere grea şi incontestabilă" pentru Emmanuel Macron, a mers în aceeaşi direcţie anunţând retragerea candidaţilor de stânga care au ieşit duminică pe poziţia a treia, dacă RN este în măsură să câştige într-o circumscripţie electorală.
În schimb, partidul conservator de dreapta Les Républicains (LR) a refuzat să-şi îndemne alegătorii să voteze împotriva RN duminica viitoare.
"Avem şapte zile pentru a salva Franţa de la o catastrofă", a declarat la rândul său europarlamentarul de stânga Raphaël Glucksmann, care a cerut tuturor candidaţilor care au ieşit pe locul al treilea să se retragă.
Dacă Jordan Bardella va ajunge la Matignon, ar fi prima dată de la Al Doilea Război Mondial când un guvern de extremă dreaptă ar conduce Franţa. Preşedintele RN a avertizat, însă, că va accepta postul de prim-ministru doar dacă partidul său deţine majoritatea absolută.
