Potrivit lui Marine Le Pen, Franţa trebuie să se retragă din blocurile militare şi să îşi protejeze propriile interese.
„Ne vom retrage din Comandamentul Comun al NATO, astfel încât să nu mai putem fi târâţi în conflictele altora", a spus Le Pen.
„În această lume, ţara noastră trebuie să aibă o voce puternică. Francofonia, în special în Africa, trebuie să fie unul dintre vectorii de influenţă (...) Trebuie să ne apărăm liber interesele, să renunţăm la logica militantă a blocurilor şi să revenim la strategia egalităţii care a făcut ţara noastră mare”, a subliniat Marine Le Pen.
Franţa s-a mai retras o dată din comandamentul militar integrat al NATO în 1966, în urma unor dispute cu SUA şi Marea Britanie privind politicile nucleare.
Franţa a cerut atunci ca bazele şi personalul NATO să fie scoase de pe teritoriul său, ceea ce a determinat alianţa să îşi mute sediul în Belgia. Franţa nu a revenit pe deplin în NATO până la administraţia lui Nicholas Sarkozy, în 2009.
Marine Le Pen a avut un discurs dur şi faţă de migraţie, notează Mediafax.
„Este la latitudinea francezilor să decidă cine populează Franţa. Depinde de francezi să spună cine poate deveni francez. Această imigraţie este o imigraţie de colonizare, ea va fi ireversibilă. Întreaga Europă ne priveşte şi ne aşteaptă", a precizat ea, amintind de liderii europeni care o susţin, precum Viktor Orban.
La 7 ianuarie, un sondaj Ipsos a arătat că preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron are şanse mari de realegere. Cea mai apropiată rivală a actualului lider este Marine Le Pen. Pe locul al treilea se află candidata republicană Valerie Pekress. Locul al patrulea în primul tur, potrivit previziunilor Ipsos, îi va reveni politicianului de extremă dreapta Eric Zemmour.
Alegerile prezidenţiale din Franţa vor avea loc în aprilie 2022.
