Marile bătălii din 2025 pentru bugetul UE. Ce țări se luptă pentru împărțirea banilor europeni și ce vor marile puteri ale blocului

Deși s-a schimbat anul, iar Comisia Europeană e și ea una noua, bătăliile politice vechi încă se duc în mijlocul organizațiilor europene. Politico face un inventar al dezbaterilor de politici publice care vor defini anul 2025 în Uniunea Europeană.

Îndelung discutata și blocata uniune a piețelor de capital din UE a fost redenumită Uniunea Economiilor și Investițiilor, însă noul nume a eșuat în a o face mai puțin controversată.

Două eforturi legislative majore sunt deja în desfășurare – o reînnoire a regulilor europene pentru investiții în retail (RIS) și încercările de a acoperi găurile din regulile pentru gestionarea crizelor bancare (CMDI).

Ambele eforturi au fost deturnate de la scopurile lor ambițioase inițiale, spre frustrarea Comisiei Europene. În ce privește RIS, Comisia Europeană are în față o alegere grea – să renunțe complet la versiunea actuală și să o rescrie sau să se mulțumească cu versiunea diluată din prezent, una care, cel mai probabil, va avea nevoie de o nouă revizie.

Între timp, eforturile de a resuscita piața pentru datorii revândute, concept cunoscut și ca „securitizare”, răscolesc amintirile dureroare ale crizei financiare din 2008.

Țările din sudul UE rămân circumspecte față de plan, în timp ce industriile precum cea a asigurărilor rămân indiferente. Comisia speră, însă, că aceste industrii vor conduce efortul de investiție pentru a atrage bani.

Comisia ia în calcul și idei precum consolidarea piețelor financiare și crearea de produse de investiție europene simple, în timp ce multe dintre statele membre fac opoziție la aceste idei.

Cheltuieli pe apărare

Vreme de ani de zile, țările europene au ignorat solicitările disperate din partea susținătorilor liniei dure față de Rusia de a crește cheltuielile în domeniul apărării. În condițiile în care regimul criminal de la Kremlin și-a arătat din nou adevărata față, solicitările lor s-au dovedit îndreptățite.

Din acest motiv au și fost reaprinse dezbaterile în ce priveste sectorul apărării european. Invazia rusească din Ucraina și realegerea lui Donald Trump au arătat unei majorități a țărilor că că e nevoie de capacități mai seriose de apărare. Totuși, marea provocare rămâne față de agrearea unui acord pentru finanțare.

Țări cu datorii mari, precum Italia sau Franța, nu reușesc nici măcar să-și atingă ținta anuală de doi la sută din PIB pentru apărare și au puțin spațiu de manevră pentru a-și crește bugetele de apărare fără să facă tăieri de la alte sectoare cruciale.

Ele ar prefera ca UE să se angajeze la o datorie comună pentru a finanța apărarea comună – țări conservatoare fiscal precum Olanda sau Germania se opun ferm, iar Comisia Europeană trebuie să găsească un drum prin care să-i satisfacă și pe cei din linia dură anti-Rusia, și pe țările datornice din sudul Europei, dar și pe conservatorii fiscali.

Bugetul pe termen lung

Negocierile pentru adoptarea noului buget multi-anual (șapte ani) vor începe în această vară. Comisia Europeană urmează să-și facă propunerea pentru exercițiul 2028-2035.

Deși sumele efective aflate în negociere sunt neglijabile, rezultatul final va fi văzut ca o metrică a puterii anumitor state în interiorul blocului. Din acest motiv, negociatorii de putere din UE deja au început să discute și să asambleze noi coaliții.

Țările pro-apărare comună din estul și nordul Europei, inclusiv Polonia și Suedia, sunt determinate să crească bugetul UE pentru apărare, în timp ce cele din sud, precum Italia sau Grecia, ar prefera ca mai mulți bani să fie investiți în efortul de a opri migranții care încearcă să vină pe continent.

În 2025, țările europene își vor stabili propriile linii roșii în negocieri, dar dacă luăm trecutul ca element de comparație, liderii vor dezbate până în ultimul moment și până la ultimul cent.

Discuțiile pe tema reglementării „verzi” a industriei europene erau deja văzute ca o bătălie principală pentru 2025. Comisia a anunțat că are de gând să adopte o lege „omnibus” care să unească mai multe reglementări într-una, iar pachetul deja creează diviziune și certuri între state, iar sectorul financiar se pregătește pentru o bătălie legislativă intensă.

Revoluția „finanțării deschise” și „războiul” împotriva platformelor digitale

Parlamentul European discută noi reforme financiare esențiale, inclusi o lege pentru accesul la date financiare și reguli pentru sectorul plăților – o bătălie care aduce în luptă companiile Big Tech.

Noul pachet legislativ ar forța asiguratorii și alte firme financiare să împartă datele lor despre clienți și cu terți, într-o încercare de a promova inovația.

Deși apărătorii consumatorilor sunt precauți cu privire la rolul to mai mare al companiilor Big Tech, dezvoltatorii de politici publice au adăugat clauze de verificare pentru platformele digitale majore.

Nu există, însă, nicio formă de prohibiție oficială față de capacitatea lor de a pătrunde direct pe piața datelor financiare pentru a oferi noi produse.

În ce privește plățile, cea mai mare luptă se dă în domeniul răspunderii pentru fraudă – furnizorii de sisteme de plată vor ca platformele digitare să fie trase la răspundere parțial pentru frauda pe sistemele lor, mai ales având în vedere că unele canale de comunicare online au devenit instrumente cheie pentru infractori cibernetici. Platformele online se opun ferm.

Până acum, Comisia Europeană a rămas neutră în mijlocul acestor bătălii, argumentând că reforma plăților nu ar fi cea mai bună soluție la problemă. Drept rezultat, guvernele și legiuitorii vor avea ultimul cuvânt.