"Da, a murit. Mi-a confirmat acest lucru avocatul său în această după-amiază", a declarat sâmbătă Tim Bell, purtătorul de cuvânt al lui Boris Berezovski, decedat la vârsta de 67 de ani în apropiere de Ascot, la 60 de kilometri sud-vest de Londra.
"Moartea sa este considerată în prezent ca inexplicabilă şi o anchetă exhaustivă este în desfăşurare", se arată într-un comunicat al poliţiei, care se ocupă de anchetă.
Poliţia a adăugat duminică dimineaţa că experţii ştiinţifici au ajuns pe proprietatea miliardarului şi că trupul neînsufleţit al acestuia se află încă la faţa locului.
"Ofiţeri special formaţi, inclusiv anchetatori specializaţi în NRBC (nuclear, radiologic, biologic şi chimic) sunt în prezent la faţa locului pentru a desfăşura o anchetă", potrivit unui comunicat al poliţiei.
Miliardarul a fost unul dintre adversarii cei mai virulenţi ai preşedintelui rus. El era una dintre figurile de la Londra ale unui grup de exilaţi ruşi anti-Putin, căruia i-a aparţinut şi Aleksandr Litvinenko, un transfug al FSB (serviciul de informaţii rus) otrăvit în noiembrie 2006 cu poloniu, o substanţă radioactivă. Acesta ar fi băut ceai, cu puţin timp înainte, cu omul de afaceri Dmitri Kovtun şi cu Andrei Lugovoi, un agent secret rus, într-un hotel londonez.
Lugovoi, considerat de Londra ca fiind principalul suspect de crimă, l-a acuzat pe Berezovski că ar fi implicat în această otrăvire.
La Moscova, avocatul rus al lui Berezovski, Aleksandr Dobrovinski a declarat pentru postul de televiziune Rossia 24 că oligarhul s-a sinucis.
"Am primit un telefon de la Londra în care mi s-a spus că Berezovski s-a sinucis", a declarat Dobrovinski, fără a preciza cine i-a oferit această informaţie.
"În ultima vreme Berezovski era într-o stare îngrozitoare, era plin de datorii, era distrus ... Era obligat să îşi vândă tablourile şi alte lucruri", a adăugat el.
"Prin intermediul unor prieteni comuni, ştiu că le-a cerut 5.000 de dolari pentru a-şi cumpăra un bilet de avion", a continuat Dobrovinski.
Un prieten al defunctului, omul de afaceri Demian Kudriavţev, a dezminţit că Berezovski şi-ar fi pus capăt zilelor. "Nu, nu este vorba despre aceasta! Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat. Nu există niciun semn aparent că s-ar fi sinucis, nicio urmă de înţepătură sau ingestie de medicamente", a declarat el pentru agenţia RIA Novosti.
"Berezovski a murit din cauza unui infarct. El a mers recent pentru îngrijiri în Israel, după care s-a întors în Marea Britanie", a declarat o altă sursă din anturajul lui Berezovski, citată de RIA Novosti.
Opozantul rus a declarat cu o zi înainte de moartea sa că "viaţa lui nu mai are sens"şi că "nu ştie ce trebuie să facă acum", într-un interviu informal şi neînregistrat cu Ilia Jegulev, un jurnalist al revistei Forbes, publicat pe site-ul Forbes.ru.
Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie după preluarea puterii de către Vladimir Putin, Boris Berezosvki a obţinut statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003.
Moscova a cerut de mai multe ori Londrei, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat.
Dar, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, miliardarul "i-a cerut iertare" recent lui Vladimir Putin.
"În urmă cu puţin timp, poate două luni, Berezovski i-a trimis o scrisoare lui Vladimir Putin, pe care a scris-o personal, în care a recunoscut că a comis multe greşeli şi i-a cerut iertare lui Putin", a declarat sâmbătă Peskov pentru postul de televiziune rus Vesti 24.
Întrebat despre o eventuală reacţie a preşedintelui Putin, purtătorul de cuvânt a adăugat: "Mă îndoiesc că vestea morţii unei persoane ca el aduce un răspuns rapid".
Berezovski era vizat, de asemenea, de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care "îl vor aresta pe criminalul periculos Putin".
Vara trecută, el a pierdut un proces la Londra împotriva miliardarului Roman Abramovici, proprietarul clubului britanic de fotbal Chelsea.
Berezovski îl acuza pe fostul său asociat şi prieten Abramovici că l-a constrâns prin "ameninţări" şi "intimidări" să vândă în 2001 partea sa din grupul petrolier Sibneft în schimbul a 1,3 miliarde de dolari, preţ pe care el în considera net inferior valorii reale a companiei. El a fost nevoit să îi plătească 35 de milioane de lire sterline (41 de milioane de euro) cheltuieli de judecată lui Abramovici.
