Ultimele descoperiri făcute de arheologi arată luxul spectaculos al Pompeiului. Contrast puternic între viețile bogaților și sclavilor

După ce a stat ascunsă sub metri de rocă vulcanică și cenușă timp de 2.000 de ani, o descoperire „unică într-un secol” a ieșit lumină în orașul roman antic Pompei din Italia. Arheologii au descoperit o baie privată somptuoasă - probabil cea mai mare găsită aici - cu încăperi pentru băi fierbinți, băi calde și reci, cu o piscină imensă și lucrări rafinate de artă.

Complexul asemănător unui spa din zilele noastre se află în centrul unei reședințe somptuoase descoperite în ultimii doi ani, în urma unor săpături importante, potrivit BBC.

„Aceste spații fac cu adevărat parte din „efectul Pompei” – se simte ca și cum oamenii ar fi plecat de acolo doar cu un minut în urmă”, spune dr. Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei, care a prezentat noua descoperire pentru BBC News.

‹ ›

Analiza a două schelete descoperite în casă arată, de asemenea, groaza pe care au trăit-o locuitorii din Pompei, atunci când muntele Vezuviu a erupt în 79 d.Hr.

Cadavrele aparțin unei femei de aproximativ 35-50 de ani, care ținea în brațe bijuterii și monede, și unui bărbat mai tânăr, posibil aflat în perioada adolescenței sau de 20 și un pic de ani.

Aceștia se baricadaseră într-o cameră mică și au fost uciși în timp ce un tsunami de gaz vulcanic supraîncălzit și cenușă - cunoscut sub numele de flux piroclastic - a străbătut orașul.

„Acesta este un loc dramatic și tot ceea ce vezi aici îți povestește despre dramă”, spune dr. Ludovica Alesse, conservatorul parcului arheologic Pompei.

O treime din orașul antic se află încă sub resturile vulcanice provenite de la dezastru, însă ultimele săpături, care sunt și cele mai ample, oferă noi perspective asupra vieții romanilor din acea perioadă.

Arheologii au fost urmăriți în munca lor de o echipă de documentare de la BBC și Lion TV, care va realiza un nou documentar, „Pompeii: The New Dig”.

Cum trăiau bogații în Pompei

Un întreg complex din Pompei a fost acum descoperit, dezvăluind o spălătorie și o brutărie, precum și o casă privată imensă. Se crede că toate acestea erau deținute de o persoană bogată, posibil Aulus Rustius Verus, un influent politician din Pompei.

Descoperirea băii este o confirmare în plus al statutului său de elită, spune dr. Zuchtriegel.

„Există doar câteva case care au un complex de băi private, deci era ceva ce doar cei mai bogați dintre bogați aveau. Și acesta este uriaș, este probabil cel mai mare complex de băi dintr-o casă privată din Pompei”, spune Zuchtriegel.

Cei care foleseau băile aveau la dispoziție un vestiar cu pereți roșii vibranti și o podea de mozaic cu modele geometrice încrustate cu marmură adusă de peste tot din Imperiul Roman.

Se îndreptau apoi spre camera fierbinte, făcând o baie și bucurându-se de căldura asemănătoare unei saunei, dată de o podea suspendată care permitea aerului cald să circule pe dedesubt și de pereți cu o cavitate în care căldura putea circula.

Apoi mergeau spre camera caldă vopsită în culori vii, unde își masau pielea cu ulei, apoi o răzuiau cu un instrument curbat numit strigil.

La final mergeau în cea mai mare și mai spectaculoasă cameră dintre toate - frigidarium, sau camera rece. Aici aveau o piscină în care ar fi încăput 20-30 de persoane, înconjurată de coloane roșii și fresce cu sportivi. 

„În verile fierbinți, ai putea sta cu picioarele în apă, discutând cu prietenii tăi, poate savurând o ceașcă de vin”, spune dr. Zuchtriegel.

Baia este cea mai recentă descoperire din această casă extraordinară.

Ce au aflat arheologii după ultimele săpături

Anul trecut a fost găsită o sală uriașă de festivități, cu pereți negri și opere de artă extraordinară. A fost dezgropată și o cameră mai mică, mai intimă, pictată în albastru pal, în care cei ai casei se rugau la zei.

Reședința era în curs de renovare, pentru că au fost găsite peste tot unelte și materiale de construcție. În camera albastră a fost găsită o grămadă de scoici pe podea, acestea urmând să fie măcinate și aplicate pe pereți pentru a le da o strălucire irizată.

În camera alăturată s-a făcut o descoperire cutremurătoare: rămășițele a două persoane care nu au reușit să scape din erupție. Scheletul unei femei a fost găsit pe un pat, ghemuit în poziție fetală, iar trupul unui bărbat se afla în colțul acestei camere mici.

„Fluxul piroclastic din Vezuviu a venit de-a lungul străzii chiar în fața acestei încăperi și a provocat prăbușirea unui zid, care practic i-a zdrobit mortal”, explică Sophie Hay, arheolog la Pompei.

„Femeia era încă în viață în timp ce el murea și apoi această cameră s-a umplut cu restul fluxului piroclastic și așa a murit”, a mai spus Hay.

Analiza scheletului masculin a arătat că, în ciuda vârstei sale fragede, oasele sale aveau urme de uzură, ceea ce sugerează că era de condiție umilă sau chiar sclav.

Femeia era mai în vârstă, iar oasele și dinții erau în stare bună.

„Probabil că era cineva de rang superior”, spune dr. Hay. „Ea ar fi putut fi soția proprietarului casei sau poate o îngrijitoare a soției, dar nu putem să știm sigur”.

Câteva obiecte au fost găsite pe o masă de marmură din cameră – sticlărie, ulcioare din bronz și ceramică – poate aduse în camera în care cei doi se ascunseseră sperând să treacă erupția.

Dar obiectele pe care le aveau victimele sunt cele care prezintă un interes deosebit. Bărbatul mai tânăr ținea niște chei, în timp ce femeia mai în vârstă avea monede de aur și argint și bijuterii.

Acestea sunt păstrate în seiful din Pompei, împreună cu alte descoperiri de neprețuit ale orașului.

Contrastul puternic dintre viața sclavilor și a bogaților

Monedele de aur încă strălucesc ca și cum ar fi noi, iar dr. Alessandro Russo, arheolog, prezintă niște cercei delicati din aur și perle naturale, pandantive și pietre semiprețioase gravate. „Când găsim acest tip de obiecte, distanța dintre timpurile antice și cele moderne dispare”, spune dr. Russo, ”și putem atinge o mică parte din viața acestor oameni care au murit în timpul erupției”, spune el.

Dr. Sophie Hay descrie complexul de băi private ca fiind o descoperire unică într-un secol, care aruncă și mai multă lumină asupra unei laturi întunecate a vieții romane.

Chiar în spatele camerei fierbinți este o cameră de cazane. O conductă aducea apă din stradă - o parte era direcționată către piscina rece - iar restul era încălzită într-un cazan de plumb. Supapele care reglau debitul par moderne.

Având un cuptor așezat dedesubt, condițiile din această cameră ar fi fost insuportabile pentru sclavii care trebuiau să mențină în funcțiune întregul sistem. „Cel mai puternic lucru care reiese din aceste săpături este contrastul puternic dintre viața sclavilor și cea a celor foarte, foarte bogați. Și aici îl vedem”, spune dr. Sophie Hay.

„Diferența dintre viața somptuoasă a băii, în comparație cu camera cuptorului, unde sclavii ar fi alimentat focul muncind toată ziua. Un perete este tot ceea ce despărțea două lumi diferite”.

Aceste săpăturile sunt pe ultima sută de metri, dar noi descoperiri continuă să iasă la iveală din cenușă. Un număr restrâns de vizitatori au voie să viziteze săpăturile în timp ce acestea sunt în curs de desfășurare, dar în cele din urmă acestea vor fi complet deschise publicului.

„Fiecare zi aici este o surpriză”, spune Dr. Anna Onesti, directorul lucrărilor.

„Uneori, dimineața vin la muncă cu gândul că este o zi de lucru normală – și apoi descopăr că am găsit ceva exceptional”. „Este un moment magic pentru viața orașului Pompei, iar această lucrare de excavare ne oferă posibilitatea de a împărtăși acest lucru cu publicul”, a încheiat Dr. Anna Onesti.